Fondul Internațional Monetar (FMI) nu va participa la finanțarea celui de-al treilea program de salvare a economiei Greciei, însă va continua să monitorizeze, din postura de consilier special, progresele înregistrate de Guvernul de la Atena în cadrul acordului, alături de creditorii europeni, relatează Reuters.
FMI se abține de peste un an să participe la finanțarea programului de asistență financiară în valoare de 86 miliarde de euro agreat de Grecia cu Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană și Fondul de susținere a zonei euro, din cauza refuzului creditorilor europeni de a accepta o restructurare a datoriilor statului elen.
Reprezentanții FMI s-au resemnat în fața refuzului Germaniei și a altor state din zona euro și în prezent poartă negocieri în vederea participării la program din poziția de consilier special, au declarat pentru Reuters surse familiare cu discuțiile.
Rolul de consilier special va permite FMI să rămână la masa discuțiile dintre creditori și Atena, însă instituția nu va putea impune condiții autorităților elene și nici nu va participa la misiunile oficiale de evaluare a programului.
CITEȘTE ȘI Criza din Grecia omoară speranțele de expansiune ale băncilor elene în străinătate “În urma discuțiilor din această săptămână (dintre creditori și Grecia – n.r.), este clar că FMI nu poate să se alăture programului în mod formal. FMI nu va participa cu bani la program, însă nici nu va oferi doar asistență tehnică. Probabil vor accepta un rol de consilier special, care va fi creat exclusiv pentru programul de salvare a Greciei”, a spus una dintre sursele citate.
Grecia a ajuns vara trecută la un acord cu creditorii internaționali privind lansarea unui nou program de asistență financiară, al treilea din ultimii cinci ani, în valoare de până la 86 miliarde de euro.
În schimbul fondurilor, creditorii au cerut un angajament din partea Greciei pentru reducerea cheltuielilor bugetare, centrat pe reformarea pensiilor și a taxelor pe venit. Măsurile au rolul reducerii cheltuielilor cu circa 5,4 miliarde de euro, respectiv 3% din produsul intern brut al țării și atingerea unui surplus la bugetul primar de 3,5% din PIB în 2018.
FMI consideră că Atena va rata ținta de excedent bugetar pentru 2018, care va fi de numai 1,5%, chiar dacă cheltuielile ar fi reduse cu 3% din PIB.
