România trebuie să facă tot posibilul să nu fie asociată cu “băieții răi” din fostul bloc comunist european și să continue consolidarea finanțelor publice și a mediului de afaceri pentru a evita să devină un “cătun” diplomatic și economic în Uniunea Europeană după Brexit, scrie Financial Times. Publicația britanică notează că statele din Vest se pregătesc pentru o nouă etapă în evoluția zonei euro, iar “vocea” Bucureștiului ar putea să nu mai răsune cu la fel de mare putere pe coridoarele instituțiilor din Bruxelles, Berlin și Paris.
“Este interesul fundamental al României să nu fie exilată în vreun cătun diplomatic și economic al Europei, unde, așa cum s-a întâmplat adesea în istoria țării, riscă să fie manipulată de către puterile mai mari, inclusiv de Rusia. Două consecințe decurg de aici. În primul rând, România trebuie să apere standardele democratice și statul de drept, astfel încât să nu fie asociată cu “băieții răi” din jumătatea ex-comunistă a Europei și să nu își piardă influența în UE. În al doilea rând, România trebuie să continue să își întărească finanțele publice, competitivitatea la nivelul mediului de afaceri și alte părți ale sectorului economic, până în punctul în care să poată adopta moneda unică europeană”, scrie Financial Times.
În contextul apropiatei ieșiri a Marii Britanii din UE, Germania și Franța, cu sprijinul altor state din Vest, se pregătesc pentru o nouă etapă în istoria blocului comunitar și a zonei euro în particular, etapă în care țări din Europa centrală și estică, în special Ungaria și Polonia, ar putea să fie trecute pe o linie secundară.
“România va face parte dintr-un grup restrâns de 8 state din afara zonei euro. Vocile lor ar putea să nu mai răsune cu la fel de mare putere în Bruxelles, Berlin și Paris. Un asemenea scenariu ar trebui să îi îngrijoreze pe legislatorii români”, notează publicația financiară, care a creat pe portalul propriu o secțiune dedicată României – Investing in Romania.
Pentru a asigura prosperitatea și stabilitatea României pe viitor, clasa politică, liderii de afaceri și întreaga societate trebuie să demonstreze că au voița și capacitatea de a contribui la următoarea etapă în dezvoltarea Europei, evitând să repete greșelile Greciei.
“La fel ca în cazul Greciei, principalele întrebări în ceea ce privește România se referă la abilitatea politicienilor de a se curăța de corupție și favoritism, la puterea statului de drept de a se impune în fața rețelelor opace ale intereselor private conectate politic și la capacitatea instituțiilor publice de a se apăra de presiunile politice. Așa cum a descoperit Grecia, apartenența la zona euro cere un preț ridicat de la o țară în care instituțiile statului și legea sunt la cheremul ingerenței partidelor, iar contractele guvernamentale sunt atribuite doar celor care au relațiile potrivite”, potrivit Financial Times.
