Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.
România s-a remarcat în ultimii ani în regiune nu doar prin creșterea economică relativ ridicată – deși nu cu mult peste medie -, dar și prin cel mai mare deficit bugetar, în buza a 3% din produsul intern brut, și prin al doilea cel mai ridicat deficit de cont curent (după Serbia, țară în afara UE). Deficitul fiscal va sări în 2019 la 4,3% din PIB, după ultima rectificare bugetară, iar ministrul Finanțelor spune că va fi peste 3% și anul viitor, în condițiile în care pensiile vor crește cu 40% din septembrie.
“Situația balanței fiscale este cea mai presantă problemă în România”, scriu analiștii Erste Research, care estimează un deficit de 4% în 2020 și de 3,4% în acest an, analiza fiind realizată, cel mai probabil, înainte ca Guvernul PNL să anunțe proiectul de rectificare.
“O astfel de evoluție aduce amenințarea procedurii de deficit excesiv și pun sub pericol ratingul României și perspectiva acestuia. În alte țări, în pofida unor scăpări fiscale (Polonia și Slovacia), situația finanțelor publice rămâne confortabilă”, scriu analiștii grupului bancar austriac.
După România, cel mai mare deficit bugetar este cel al Ungariei, cu 1,8% din PIB în acest an și 1,4% în 2020. Restul țărilor au deficite mult mai reduse sau chiar excedente bugetare, cum este cazul Cehiei și al Sloveniei.
Din cauza deficitului mai mare va crește și datoria publică cu circa 1,5 puncte procentuale la 36,8% din PIB anul viitor. România este singura țară din regiune în care datoria suverană este în creștere ca pondere în producția economică, în restul țărilor fiind în scădere – cel mai mare declin este anticipat pentru Slovenia, de circa 3 pp. Pe de altă parte, datoria publică va rămâne cea mai mică din regiune, sub media de 45,5% din PIB, arată estimările Erste.
Balanța de cont curent a României va merge pe un deficit și mai acut anul viitor, de la 4,9% din PIB la 5,3% din PIB. Evoluția este inversă față de restul țărilor UE din regiune - Cehia și Slovenia sunt pe surplus iar restul au deficite nesemnificative, de sub 1% din PIB, cu excepția Slovaciei, unde balanța este de -1,6% din PIB. Serbia, țară candidată pentru aderarea la UE, stă ceva mai prost, cu o balanță externă negativă de 6% din PIB anul viitor, dar fiscal arată mai bine, cu un deficit și o datorie publică în scădere.
Erste vede o depreciere a leului de la 4,78/euro în prezent la 4,85/euro anul viitor, ca răspuns al piețelor la problemele fiscale. Pentru forintul maghiar și zlotul polonez vede o fluctuație în jurul nivelurilor curente, în timp ce coroana cehească ar urma să se aprecieze ca urmare a politicii monetare relativ mai stricte.
Analiștii se așteaptă la intrarea Croației în ERM2 anul viitor, un pas prealabil înaintea aderării la zona euro, ceea ce va aduce o creștere a ratingului suveran cu o treaptă de către agențiile Fitch și S&P, iar Slovenia ar putea vedea și ea o promovare pe treapta credibilității agențiilor de rating.
“România, pe de altă parte, se va lupta pe frontul opus. În absența unor măsuri de corecție, deficitul bugetar umflat va duce ce mai probabil la un răspuns negativ (schimbarea perspectivei în negativă) de la agențiile de rating în 2020”, scriu analiștii Erste.
România a mai fost sub amenințarea schimbării perspectivei de rating – primul pas înainte de retrogradare -, în prima parte a lui 2019, când Standard & Poor’s și-a schimbat decizia doar după ce guvernul PSD a modificat Ordonanța 114/2018 și a redus considerabil taxa pe activele bancare.
Curios este că Erste nu vede o creștere substanțială a costurilor de finanțare pe termen lung, având în vedere modul în care prezintă situația fiscală. Dobânda plătită de România pentru a se împrumuta în moneda națională sunt și vor rămâne și anul viitor la cel mai ridicat nivel dintre vecini – chiar mai rău decât Serbia. Dar randamentele la titlurile în lei pe 10 ani ar urma să crească cu doar 0,2 pp la 4,6%, mișcare în ton cu regiunea.
Cum un deficit mai mare înseamnă și un necesar de finanțare mai mare, adică o cerere mai mare de bani din partea statului de la piețe, acest lucru ar trebui să crească automat randamentele, în condițiile în care politica monetară rămâne neschimbată – așa cum estimează atât Erste, cât și majoritatea băncilor.
ING vede o creștere a necesarului lunar de împrumuturi cu circa 36% în 2018 față de primele media primelor 11 luni din acest an. Adică e nevoie de mulți bani pentru împrumuturi noi și rambursarea celor ajunse la scadență.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, spune că va veni cu un pachet de măsuri în contrapartida creșterilor de cheltuieli cu salariile și pensiile de anul viitor și că vor mai rămâne bani și de investiții.
Deși majorarea deficitului pe 2019 ar mai reduce din presiunile pe bugetul viitor – unele cheltuieli puteau fi amânate, așa cum a făcut și PSD anterior pentru a se încadra în ținta de sub 3%, veniturile fiscale și din contribuții vor fi cât plățile cu salariile bugetarilor și pensiile anul viitor, cum admite și Cîțu.
Reducerea cheltuielilor sau a angajamentelor e greu de susținut politic anul viitor, când sunt alegeri locale și parlamentare. Alegeri parlamentare vor mai avea loc și în Slovenia, Serbia și Croația, în timp ce Polonia va ține alegeri prezidențiale.
Erste vede o decelerare a creșterii economice de la 3,8% la 3,2% în 2020. Produsul intern brut al României ar urma să crească cu 3,5%, față de 4% în 2019 și 4,1% în 2018 (Comisia de Prognoză e mai generoasă, cu o estimare de 4,1%), la un nivel similar cu cel al Poloniei și Ungariei, dar sub Serbia (unde creșterea așteptată este de 4%), și ușor peste media regională de 3,2%.
Regiunea ECE luată în calcul de Erste include Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia și Slovenia.
Creșterea PIB, balanța bugetară, datoria publică și balanța contului curent. Sursa: Erste Research
