Guvernele în căutare de popularitate, inclusiv în România, adoptă măsuri care afectează băncile și avantajează în mod nedrept marii proprietari de imobile, scrie Beata Javorcik, economista-șefă a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) într-o opinie publicată de Financial Times.
Mai jos textul opiniei:
“Miopia este un produs secundar al democrației. Politicienii care se confruntă cu cicluri electorale scurte au toate motivele să se concentreze pe ceea ce pot oferi pentru a mulțumi votanții înainte de următoarele alegeri. Dar aplicarea unui plasture pe o rană de glonț poate agrava problema pe termen lung.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Alegătorii sunt răniți de prețurile ridicate la energie și de creșterea ratelor dobânzilor. În mod previzibil, multe guverne răspund cu soluții de tip "pansament", suspendând temporar taxele pe combustibil și introducând moratorii ipotecare.
Ajutorarea gospodăriilor nesigure ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare guvern, cu transferuri condiționate de mijloace pentru cei care au cea mai mare nevoie. În schimb, guvernele din Canada, Germania, Italia și Regatul Unit recurg la suspendări temporare sau reduceri generale ale taxelor pe combustibil și ale TVA pe energie. Astfel de măsuri sunt, de asemenea, populare în Europa Centrală și de Est, unde creșterea costurilor de încălzire a afectat mai puternic gospodăriile. O gospodărie medie din România cheltuiește un sfert din buget pentru facturile la utilități, față de 7% în Germania și 12% în Italia.
Măsurile generale sunt populare în rândul alegătorilor și pot ajuta guvernele aflate în funcție la următoarele alegeri, dar au multe dezavantaje. Ele se adaugă la presiunea existentă asupra finanțelor publice pe fondul tensiunilor post-Covid. Acestea atenuează semnalele de preț și oferă gospodăriilor mai bogate, cu proprietăți mai mari, puține stimulente pentru a economisi energie. Astfel de semnale de preț, care să ducă la scăderea consumului de energie, sunt necesare de urgență dacă Europa dorește să se debaraseze de dependența energetică față de Rusia și să încetinească schimbările climatice.
Odată introduse, măsurile temporare rămân adesea în vigoare. Piețele futures estimează că prețul țițeiului Brent va atinge 97 de dolari pe baril în decembrie 2023. Prețul este cu 18% mai mare decât prețul spot de la începutul lunii ianuarie. Astfel, presiunea de a extinde scutirile fiscale nu va dispărea curând.
În mod similar, se poate argumenta că gospodăriile mai sărace au nevoie de asistență pentru serviciul datoriei într-un mediu în care ratele dobânzilor cresc rapid. Dar, și în acest caz, guvernele sunt tentate să ajute pe toată lumea, nu doar pe cei afectați de pierderea locurilor de muncă sau aflați temporar în imposibilitatea de a-și plăti datoriile. Această opțiune este atractivă din punct de vedere politic dacă mulți beneficiari tind să voteze pentru partidele din opoziție. Guvernele se pot folosi de reducerea datoriilor pentru a atrage acești alegători la următoarele alegeri.
De la 1 august, în Polonia va fi lansat un moratoriu general asupra datoriilor ipotecare. Acesta presupune "vacanțe pentru serviciul datoriei" de până la patru luni în a doua jumătate a anului 2022 și încă patru luni în 2023. Aceasta înseamnă, în esență, prelungirea gratuită a creditelor ipotecare.
Ajutorul este disponibil pentru toți debitorii, dar este permis un singur contract de ipotecă pe persoană și acesta trebuie să acopere bunuri imobiliare "de uz propriu". Dacă toți debitorii eligibili se alătură schemei, costul va depăși 20 de miliarde de zloți (4,5 miliarde de dolari), potrivit Băncii Naționale a Poloniei. Asociația Bancară Poloneză, folosind ipoteze oarecum diferite, estimează costurile la 23-27 de miliarde de zloți. Oricare ar fi costul, sectorul bancar îl va finanța de fapt.
România lucrează la o schemă similară, care va începe tot în această vară. Se pare că moratoriul din România va fi, cel puțin teoretic, limitat la gospodăriile grav afectate de inflație. Cu toate acestea, toate aceste măsuri sunt distorsiuni care folosesc o altă distorsiune ca scuză. Problema este că excesul de lichiditate din sistemul bancar a menținut ratele la depozite foarte scăzute. Acest lucru creează impresia că băncile cresc acum în mod incorect ratele dobânzilor la creditele ipotecare și la alte împrumuturi.
Moratoriile sunt costisitoare pentru bănci și avantajează în mod disproporționat marii proprietari de imobile. Ele pot slăbi mecanismul de transmitere a politicii monetare al unei bănci centrale și pot necesita majorări și mai mari ale ratelor în viitor. Ele creează stimulente pentru cei care se împrumută nesăbuit, creând așteptări că, atunci când va veni următorul șoc, guvernul se va grăbi din nou să ajute. În cele din urmă, ele pot determina băncile să crească costurile creditelor, deoarece și ele se așteaptă la mai multe măsuri de reducere a datoriilor în viitor. Atât banca centrală a Poloniei, cât și Asociația bancară poloneză au criticat moratoriul.
O schemă mai ieftină și mai rezonabilă în Polonia este un fond de sprijin pentru debitori, destinat persoanelor care își pierd locul de muncă sau ale căror rate ipotecare depășesc 50% din venitul lunar al gospodăriei. Acest fond, finanțat din contribuțiile băncilor, urmează să se extindă la 2 miliarde de zloți. Extinderea acestuia pentru a acoperi un număr mai mare de gospodării aflate în nevoie ar limita costurile care se așteaptă să apară în urma moratoriului general. Dar poate că guvernul ar primi un impuls electoral mai puțin important.
Alegerile pe care le fac astăzi factorii de decizie politică sunt importante. Politicile proaste vor face ca impactul deja devastator al pandemiei și al războiului din Ucraina să dureze mult mai mult decât este necesar”.
