E bine ca statul să facă deficit bugetar? Lui Mihai Marcu, președintele CA al MedLife, i se pare ciudat ca România să aibă un deficit mai mic decât țările avansate din Vest, ca Franța și Italia. Sergiu Manea, directorul general al BCR, spune că dacă deficitul ar merge spre investiții, atunci trebuie să ne punem întrebarea dacă nu cumva aduce beneficii mai mari decât dacă nu am face deficit deloc. Pe de altă parte, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, spune că dezvoltarea României nu stă în procentele de deficit, pentru că pe termen lung crește datoria publică, care e scump de finanțat.
Reprezentanți ai băncilor, mediului de afaceri și ai BNR au opinii împărțite privind modelul de dezvoltare al României prin suplimentarea bugetului prin împrumuturi, adică prin deficit. La conferința Growth Forum, organizată de Profit.ro la BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că depășirea pragului de deficit pune în pericol stabilitatea macroeconomică.
Valentin Lazea i-a provocat pe reprezentanții băncilor și mediului de afaceri să lămurească ce model de dezvoltare vor pentru România, dacă vor deficite și relaxare fiscală.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Un deficit mai mic decât Franța și Italia mi se pare un pic ciudat”, spune Mihai Marcu, directorul general al MedLife și acționar al companiei, care adaugă că acest deficit ar trebui să meargă în investiții.
CITEȘTE ȘI Cioloș, despre Strategia de dezvoltare a României: Poate fi singura moștenire pe care o lăsăm! “Orice comparația cu Franța și Italia este total greșită”, a replicat Lazea, care a susținut că România nu este în situația macroeconomică a celor două țări.
Cheia stă în costurile de finanțare ale datoriei publice. Deficitele cumulate duc la o datorie publică mai mare. În timp ce Franța și Italia se împrumută, în medie, cu 2%, România se finanțează cu 4%. Crește datoria publică, crește cota alocată de la buget pentru plata dobânzilor, ceea ce ia chiar din banii de infrastructură, educație și sănătate, explică Lazea.
Pe de altă parte, Sergiu Manea opinează că cheia stă în alocarea acelui deficit.
“Să facem un exercițiu de imaginație. Un ban pe care îl dăm poate fi pierdut, cheltuit sau investit. Întrebarea este următoarea: Dacă banii pe care îi cheltuim, să spunem că 2% din cei 3% deficit i-am investi în PIB potențial, care ar fi return on investment (rentabilitatea) versus cheltuielile mai mari pe care le-am avea cu datoria?”, a întrebat directorul general al celei mai mari bănci locale. Pe de altă parte, dacă ne-am propune să facem deficite, spune Manea, am trece prin limita de 3% ca un tren de mare viteză prin Canalul Mânecii.
Lazea a replicat că nu în acele procente în plus de deficit stă dezvoltarea României, ci în reformele strucurale.
“Sunt țări în Europa, care au deficit mai mic sau chiar surplus bugetar și care au bani să facă și infrastructură și educație. Acesta e unul dintre acele discursuri pe care le aud de la mediul de afaceri, că în acele 2 puncte procentuale de deficit stă și educația și infrastructura? Nu în alea stă. Mă lupt cu o tradiție de 26 de ani”, a conchis Lazea.
