Guvernul a dat recent în sarcina unui comitet interministerial ca peste cel mult patru luni să vină cu soluții pentru plata a circa 309 milioane de lei, la cât se ridică despăgubirile solicitate de persoanele păgubite după prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI) în 2000. Peste 233 milioane de lei provin din sentințe penale, iar în aceste cazuri statul trebuie să achite chiar și de șapte ori mai mult decât suma investită de o persoană păgubită.
Ca urmare a finalizării procedurilor judiciare, civile și penale, declanșate de aproximativ 155.000 de persoane, ca investitori, în urma prăbușirii FNI, la 24 mai 2000, a fost recunoscut dreptul acestora la despăgubiri, în baza unor sentințe civile, din partea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), iar în baza unei sentințe penale din 2007, fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a fost obligată la despăgubirea a aproximativ 134.000 de persoane care au investit la FNI.
Din momentul în care hotărârile au devenit executorii, statul a procedat la plata voluntară, pe măsura solicitării creditorilor, dar, începând cu 2008, respectiv 2010, AAAS și apoi CNVM nu au mai ținut ritmul cu solicitările de plată, ajungând în situația de a avea conturile poprite și patrimoniul valorificat în cadrul unor proceduri de executare silită.
Păgubiții FNI au acționat statul în judecată și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care însă s-a dovedit îngăduitoare cu autoritățile române. Constatând amploarea fenomenului generat de prăbușirea FNI, dar și asumarea datoriei de către statul român, CEDO a apreciat că stabilirea numărului real de investitori precum și valoarea totală a datoriei sunt dificil de realizat, astfel încât a respins, în ianuarie 2013, în cazul Albert și alții, plângerile celor care au reclamat nefinalizarea unora dintre procedurile judiciare.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, CEDO a luat în considerare faptul că instanțele naționale nu au acceptat motivul insuficienței fondurilor pentru a anula sau bloca procedurile de executare silită, dar și angajamentul Guvernului României de a clarifica situația sub aspectul stabilirii numărului de persoane îndreptățite la despăgubire, al întinderii obligațiilor de despăgubire și al identificării necesității unor măsuri legislative pentru a asigura plata despăgubirilor într-o modalitate optimă și unitară.
Totodată, CEDO a solicitat Guvernului de la București ca "în cel mai scurt timp posibil, să stabilească cu precizie amploarea obligațiilor sale de plată".
În cauze subsecvente, din 2014 și 2015, CEDO a apreciat că este necesar să i se ofere statului român ocazia de a continua eforturile depuse în scopul soIuționării situației dificile create de căderea FNI. Curtea a constatat că existența unor întârzieri în executare este inevitabilă și că, cel puțin la acest moment, acestea nu pot fi considerate nerezonabile.
Cu toate acestea, Curtea a subliniat faptul că, in situația în care procedura vizând efectuarea plăților s-ar prelungi excesiv, soluția sa va fi diferită și a recomandat din nou autorităților române să pună capăt situației dificile create de căderea FNI prin clarificarea datelor legate de despăgubiri și adoptarea unor măsuri Iegislative în acest scop.
În baza sentințelor civile, AAAS a fost obligată la plata despăgubirilor către 24.326 de foști depunători FN I, dintre care 22.280 de persoane au depus cereri de despăgubire. Până la data de 31 decembrie 2016 au fost plătite creanțele către 18.011 persoane din anexele sentințelor civile, suma totală încasată de către acestea fiind de 427,6 milioane de lei.
În cadrul sentințelor civile, sumele rămase de plată pentru cele 4.269 persoane nedespăgubite, dar cu dosare depuse, este de 38,7 milioane lei pentru 1.713 persoane care au apelat la executare silită, respectiv de 36,3 milioane lei pentru 2.556 persoane rămase pe despăgubire voluntară.
În 2013, AAAS a preluat și obligațiile CNVM privind despăgubirile din sentințe penale, iar acestea sunt stabilite caz cu caz, în urma unor expertize contabile extrajudiciare, sumele rezultate fiind indexate cu rata inflației.
Astfel până în luna decembrie 2016, a fost înregistrat un număr de 11.737 cereri de plată voluntară, din rapoartele de expertiză extra-judiciară depuse rezultând suma de 117,3 milioane Iei. De asemenea, AAAS a primit circa 4.000 de somații de plată, suma poprită de birourile de executori judecătorești ridicându-se la alte 116,3 milioane lei.
Dintr-o estimare, efectuată în decembrie 2016 de AAAS, rezultă următoarele sume care trebuie plătite și la care se vor adăuga cheltuielile de executare:
Mai mult, modalitatea de calcul a despăgubirilor în sentințele penale impune plata unei sume de circa 3,7 ori mai mare decât suma inițial investită. Recent, AAAS a identificat șase hotărâri penale, datând din perioada 2011-2016, care stabilesc despăgubiri și de 5,2 sau 6,75 ori mai mari decât suma investită la FNI.
În prezent, conturile AAAS sunt blocate prin popririle înființate în vederea plății creanțelor FNI și a altor titluri executorii aparținând altor creditori, iar cuantumul total al acestor popriri este de circa 457 milioane Iei. Suma depășește cu mult posibilitățile financiare ale autorității, care apreciază că nu va fi posibilă achitarea sumei datorate în cursul anului 2017 și nici în anii următori.
În consecință, Guvernul a stabilit recent înființarea unui comitet interministerial din care, pe lângă reprezentanții AAAS, să facă parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și Agentului guvernamental pentru CEDO și care să prezinte în termen de 120 de zile o soluție pentru plata celor aproape 309 milioane lei pe care statul încă îi are de plătit celor care au depus bani la FNI.
FNI a fost înființat în 1996 de SOV Invest, societate a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, și ca urmare a funcționării în sistem piramidal s-a părbușit la 24 mai 2000, după ce în fond ”investiseră” peste 300.000 de persoane.
Chiar în februarie anul acesta, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Sorin Ovidiu Vîntu la opt ani de închisoare cu executare în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții, instanța dispunând și confiscarea de la omul de afaceri a aproximativ 13 milioane de dolari.
