Grupul austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, a reclamat oficial statul român la Tribunalul Arbitral de la Paris la începutul lunii trecute, solicitând rambursarea unei sume de circa 153 milioane lei ce reprezintă cheltuieli de dezafectare și de refacere a mediului în urma activităților petroliere derulate de companie înainte de privatizarea din 2004.
Potrivit contractului de privatizare, OMV Petrom este îndreptățită să recupereze de la statul român o parte din cheltuielile de dezafectare și de mediu efectuate pentru restaurarea și decontaminarea zonelor aferente unor activități desfășurate înainte ca OMV AG să devină acționar majoritar al producătorului român de țiței și gaze.
"Ca urmare, OMV Petrom SA a înregistrat ca și creanțe de la statul român costurile estimate cu dezafectarea, având o valoare prezentă netă de 2,1304 miliarde lei la 31 decembrie 2016 (2015: 2,3306 miliarde lei) și costurile estimate cu obligațiile de mediu în Upstream și Downstream Oil, având o valoare prezentă netă de 328,11 milioane lei (2015: 240,55 milioane lei), întrucât acestea existau înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom SA", se arată în raportul anual al OMV Petrom. Sumele reprezintă valoarea estimată prezentă a întregii creanțe asupra statului român (inclusiv cererile nerambursate încă) și include și lucrările viitoare care urmează să fie efectuate de către companie și care trebuie rambursate conform prevederilor contractului de privatizare, unele dintre ele pâna în 2030. Rambursarea acestor cheltuieli va fi solicitată de către OMV statului român progresiv, pe măsură ce lucrările vor fi finalizate.
Potrivit documentului citat, în aprilie 2016, OMV AG a trimis statului român o notificare de dispută cu privire la anumite pretenții neplătite de către statul român în legătură cu obligații de dezafectare de sonde și de refacere a mediului în valoare de aproximativ 153 milioane lei. Începând cu data trimiterii respectivei notificări privind disputa, conform contractului de privatizare, OMV AG și statul român au avut la dispoziție 180 de zile pentru a rezolva în mod amiabil neînțelegerea.
"Acest termen a expirat la 19 octombrie 2016 și, pe 7 martie 2017, OMV AG, ca parte din contractul de privatizare, a inițiat o procedură de arbitraj împotriva statului român, în conformitate cu regulile Camerei Internaționale de Comerț, la Paris, Franța", se afirmă în raport.
Nu este prima oară când OMV și statul român, care deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom, se află într-o astfel de dispută cu privire la rambursarea cheltuielilor pentru refacerea mediului afectat de operațiunile Petrom de dinainte de privatizare. În decembrie 2011, grupul austriac a intentat o acțiune similară împotriva României la Paris, pretențiile OMV ridicându-se atunci la circa 91,7 milioane lei și reprezentând cheltuieli de mediu efectuate de companie pentru operațiuni de remediere întreprinse la combinatul Doljchim Craiova și la rafinăria Petrobrazi.
Anterior, în noiembrie 2011, Ministerul Mediului refuzase plata solicitată de OMV Petrom, ”considerând că răspunderea statului român nu poate fi angajată în ceea ce privește sumele notificate, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a despăgubirilor pentru pierderile de mediu suferite de societate (OMV Petrom – n.r.), prevăzute în Anexa P a Contractului de privatizare nr. 5/2004 a SNP Petrom SA”, după cum se arăta în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern prin care Executivul intenționa să suplimenteze bugetul Ministerului Mediului cu suma de 820.000 lei, din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, bani necesari pentru achitarea cuantumului ce revenea la acea dată României din onorariul celor trei arbitri ai Curții de la Paris desemnați să se ocupe de litigiul dintre OMV și statul român.
În cele din urmă, OMV a renunțat la arbitraj după ce a ajuns la un acord cu statul român, prin care se stabilea ca rambursarea cheltuielilor de mediu de la Doljchim și Petrobrazi să se facă din fonduri UE. O parte din respectivele cheltuieli au și fost rambursate între timp de Ministerul Mediului.
În aprilie 2013, Comisia Europeană a aprobat de principiu acordarea către statul român a unei finanțări nerambursabile de 180 de milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, pentru decontaminarea siturilor și amplasamentelor poluate istoric cu produse petroliere înainte de privatizarea Petrom. Ulterior, în iulie 2014, Guvernul Ponta a aprobat prin HG acest proiect, pentru a putea accesa finanțarea europeană.
Implementarea proiectului a mers însă extrem de greu, astfel că, la finalul anul trecut, adică la mai bine de 2 ani de la intrarea în vigoare a HG, Ministerul Mediului nu reușise încă nici să atribuie contractul de servicii de consultanță și asistență tehnică pentru proiectul respectiv.
Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Naționale a Petrolului „Petrom” SA prevede că îndatoririle vânzătorului (statul român) cu privire la problemele de mediu sunt preluate de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, în prezent, Ministerul Mediului. Aceeași lege autorizează vânzătorul ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, să despăgubească în totalitate OMV Petrom pentru orice pretenții în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor și condițiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul. De asemenea, legea respectivă autorizează vânzătorul ca, pe o perioadă de 30 de ani, să despăgubească în totalitate OMV Petrom pentru orice pretenții în legătură cu abandonarea și scoaterea din funcțiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care așteaptă să fie abandonate.
