Deficitul de cont a ajuns la 8,78 de miliarde de euro în octombrie față de 9,11 miliarde de euro la 10 luni anul trecut, pe fondul adâncirii deficitului în comerțul cu bunuri și în balanța de venituri primare și al creșterii excedentului pe servicii și în situația veniturilor secundare. Investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut, în timp ce datoria externă e în creștere.
Comerțul internațional a continuat să fie afectat de criza generată de pandemia COVID 19, cu o scădere 8,8 miliarde de euro a exporturilor și una de 8,5 miliarde de euro a exporturilor.
Comerțul cu bunuri continuă să fie într-un deficit puternic și chiar în adâncire cu 1 miliard de euro față de ianuarie-octombrie 2019, la 15,1 miliarde de euro.
Balanța serviciilor a adus mai multă valută decât anul trecut, cu o intrare netă de 7,8 miliarde de euro, față de 7,1 miliarde de euro anul trecut. Excedentul pe lohn a scăzut cu circa 700 de milioane d euro, iar cel pe transporturi s-a redus cu circa 330 de milioane de euro. Pe de altă parte a scăzut și deficitul pe turism, în condițiile în care sumele cheltuite de români afară s-au înjumătățit. Categoria alte servicii a adus un excedent cu 820 de milioane de euro mai mare decât în 2019 la peste 3,7 miliarde de euro. Serviciile de IT&C și cele pentru afaceri au avut cea mai mare creștere de excedent, pe fondul creșterii exporturilor.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a înregistrat un deficit mai mare cu 191 de milioane de euro la circa 3,1 miliarde de euro. Tendința de scădere a deficitului din lunile anterioare s-a estompat în septembrie și s-a inversat în octombrie. Încasările firmelor străine din investițiile directe sunt în revenire și erau mai mici cu doar 336 de milioane de euro față de anul trecut la 6 miliarde de euro. Spre comparație scăderea era de 641 de milioane de euro în ianuarie-septembrie, după ce în ianuarie-august fusese de 1,38 miliarde de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a crescut cu 809 milioane de euro la 1,63 miliarde de euro, pe fondul unor ieșiri mai reduse de bani. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În cazul administrației publice avem o trecere de pe un deficit de 856 de milioane de euro la un excedent de 31 de milioane de euro. Intrările din alte sectoare au scăzut cu 285 de milioane de euro la aproape 3 miliarde de euro.
Cu o scădere de doar 3,7% față de anul trecut, deficitul de cont curent ar putea fi chiar la nivelul din 2019 până la finele anului, dacă nu în valoare nominală, măcar ca pondere în produsul intern brut, având în vedere scăderea economică prognozată în acest an la 5-6%.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,75 miliarde de euro, în scădere față de ianuarie-octombrie 2019, când erau de 4,67 miliarde de euro. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au avut valoarea netă de 3,26 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 1,5 miliarde de euro.
Datoria externă a crescut cu 9,2 miliarde de euro de la începutul anului la 119 miliarde de euro, pe fondul creșterii datoriei publice cu 11,3 miliarde de euro, în timp ce datoria privată a scăzut cu 831 de milioane de euro.
