Excedentul de lichiditate din piața bancară a ajuns la un nou nivel record în ianuarie și se menține de mai bine de un an la niveluri foarte ridicate. Guvernatorul Mugur Isărescu îl explică prin sumele mari în valută de pare Ministerul Finanțelor le schimbă la BNR și care în cele din urmă ajung în conturile din bănci. Pe de altă parte, leii mulți din piață nu au pus presiune pe creșterea cursului, remarcă Isărescu, ba chiar banca centrală a cumpărat anul trecut valută pentru a preveni o apreciere a monedei naționale, pe care nu ne-o permitem.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent mediu zilnic de 60,7 miliarde de lei în raport cu banca centrală în ianuarie, în creștere cu circa o treime față de decembrie, stabilind astfel un nou nivel record.
Excedentul mare a pus presiune pe scăderea dobânzilor din piață. Spre exemplu, ROBOR la 3 luni s-a apropiat de rata facilității de depozit a BNR de 6%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
De unde vine creșterea lichidității excesive din sistemul bancar? De la Trezorerie, spune Isărescu. Banii ajung în sectorul bancar și nu au timp să fie absorbiți de economie.
„Vine în principal din faptul că noi ținem conturile Ministerului Finanțelor, și bine facem. Ca rezultat al acestei decizii, când au nevoie de bani și vor să schimbe, de obicei vin cu sume mari, un miliard de euro, dacă ar schimba pe piața valutară, s-ar putea duce cursul în jos, să se aprecieze leul. Bineînțeles că ar fi așa un moment de extaz, vai de mine, s-a apreciat cursul... Când ai un asemenea deficit de balanță comercială, stai să se mai aprecieze cursul?! Nu știu dacă ați observat, anul trecut, în vară, ne-am luptat să nu se aprecieze cursul, am cumpărat de pe piață. Nu ne trebuie așa ceva, cu toate că ne ajută la inflație, dar ne ajută pe termen scurt, că până la urmă factorii fundamentali împing cursul în partea cealaltă”, spune Isărescu.
Trezoreria Statului are contul de valută la BNR, care îi și schimbă direct banii, care vin aproape în totalitate din împrumuturi externe (la care se adaugă emisiunile în euro către băncile din piața românească). Circa jumătate din datoria publică a României este în valută, astfel că Finanțele au la dispoziție sume mari în valută, pentru că și împrumută mult în valută.
„Schimbăm noi! În momentul ăla, înmulțiți cu 5 - 5 miliarde de lei, bani grei, bază monetară, îi ia Ministerul Finanțelor și îi cheltuiește în economie. Toată această lichiditate din exces s-ar duce în curs, dar a existat această, să nu zic minune, cu excedent de lichiditate, care este însă absorbit zilnic, să nu se ducă în curs”, spune Isărescu.
Nu sunt prea mulți bani, peste 60 de miliarde de lei? „Sunt”, răspunde Isărescu. „A fost o temă aprigă în Consiliu”.
Guvernatorul spune că piața acceptă în acest moment dobânda de 6% pe an, la facilitatea de depozit și BNR nu trebuie să facă operațiuni de atragere depozite pe o săptămână la 7%, nivelul ratei cheie. Totodată, mai spune el, banca centrală vrea ca băncile să nu profite de diferențialul de dobândă dintre rata BNR și rata din economiile din țările de origine și să facă astfel bani din carry trade, așa cum își amintește că făceau în 2007-2008.
„Băncile cu capital străin luau bani de la mama, mai apreciau și cursul, plasau bani la BNR și mai făceau și profit. Nu era cea mai cușer operațiune”, amintește Isărescu.
Guvernatorul adaugă că teoria spune că ar trebui lăsat cursul să fluctueze, pentru că astfel ar fi reglate fluxurile de capital, dar pe de altă parte respinge această ipoteză din cauza deficitului mare de cont curent al României, care anul trecut a fost de 22,7 miliarde de euro sau circa 7% din produsul intern brut.
De altfel, Isărescu laudă din nou stabilitatea leului, care spre deosebire de celelalte valute din regiune nu s-a mișcat mai deloc nici în sus și nici în jos.
După cum atrag însă atenția analiștii, opinia BNR cu privire la excedentul de lichiditate s-ar putea schimba dacă apar presiuni de depreciere a leului. În acel caz, pozițiile scurte pe leul ar fi mai ieftin de finanțat.
Isărescu nu crede nici în colaps, nici în recesiune
Isărescu spune că situația fiscală a României este cea mai slabă din regiune, cu cel mai mare deficit fiscal, care se răsfrânge și în deficitul extern menționat mai sus. Pe de altă parte, guvernatorul spune că „cu un ochi râde, cu altul plânge” când aude de colapsul României, în condițiile în care anul trecut rezerva valutară a crescu cu 14 miliarde de euro (la aproape 60 de miliarde de euro) și în unii ani (până în 2000) toți banii din rezervă nu depășeau 2-3 miliarde de euro.
De asemenea, Isărescu mai spune că nu crede în scenariul unei recesiuni în România în perioada următoare.
BNR a revizuit în ușoară scădere prognoza de inflație pentru finele acestui an. Isărescu a sugerat și că BNR pregătește o reducere a dobânzii cheie, dar întâi trebuie să se convingă măcar încă două luni că inflația va urma traiectoria de scădere conturată în prognoză, după ce la începutul acestui an a urcat din cauze de creștere a fiscalității.
