Creșterea inflației în prima lună din acest an, pe fondul impactului majorării fiscalității, face ca banca centrală să aibă nevoie de dovezi suplimentare pentru a reduce rata cheie – „cel puțin încă două luni în care să vedem o scădere a inflației”, spune Isărescu. Termenul s-ar împlini în aprilie, dar datele ar fi disponibile abia pentru ședința din mai.
Rata anuală a inflației a coborât la 6,6% la finele lui 2023, o scădere mai amplă decât anticipa BNR. Doar că în ianuarie, ca urmare a unui efect de bază generat de prețurile energiei electrice și a impactului de 0,7 puncte procentuale din majorarea taxelor indirecte, inflația a sărit la 7,4%, peste dobânda cheie.
Isărescu spune că BNR are încredere că inflația va merge în jos, ceea ce va permite băncii centrale o reducere a dobânzilor, despre care înainte nu putea să discute.
„Nici nu putem să discutăm dacă nu avem o traiectorie. Acum o vedem, credem în ea. Vedem că inflația se duce în jos”, spune Isărescu.
Când ar putea veni această primă scădere a ratei cheie, după 11 majorări (venind de la 1,25% în toamna lui 2021), și nouă ședințe consecutive on hold?
„Ne mai trebuie cel puțin două luni, zic eu - alți membrii ai CA ar putea să zică că mai e nevoie de doar o lună – deci ne mai trebuie cel puțin două luni în care să vedem o scădere a indicelui prețurilor de consum”, a răspuns Isărescu.
Ar putea tăierea ratei cheie să vină încă de la ședința din aprilie, deși cei mai mulți analiști pariază pe luna mai?
„Am discutat, pentru că nu puteam să facem nici traiectoria fără o prognoză de rată de politică monetară. Aprilie, mai, chiar așa credeți că e important? (...) Cu datele actuale, urmăm și noi traiectoria de scădere, pe care o va face categoric și BCE și Fed și Banca Angliei”, mai spune Isărescu.
Următoarea ședință a BNR este în 4 aprilie. Datele de inflație pentru luna februarie urmează să fie publicate de Statistică în 13 martie, iar cele pentru martie în 11 aprilie, după ședința BNR. Așadar, cea mai apropiată ședință la care s-ar împlini termenul de două luni de scădere despre care vorbește Isărescu și la care BNR ar avea date privind evoluția inflației este cea din 13 mai – ba chiar în 14 mai Statistica o să dea public și datele pentru aprilie.
Guvernatorul mai spune că banca centrală, spre deosebire de alte bănci din regiune, precum cea din Ungaria, a preferat să nu jongleze cu nivelul ratei cheie.
„Noi am preferat să nu ne jucăm cu această rată, ca să păstrăm încrederea. Mai ales cu problemă fiscală majoră, cu dificultatea de a face o consolidare fiscală, încrederea în politica monetară a fost esențială”, spune Isărescu.
De altfel, Isărescu a făcut mai multe trimiteri la nivelul deficitelor gemene – de cont curent și bugetar – și a subliniat că România are cea mai slabă situație fiscală din regiune, lucru vizibil și din costul de risc, care este cel mai ridicat.
Pe de altă parte, România a evitat recesiunea, lucru care a fost unul din obiectivele BNR în perioada de întărire a politicii monetare, subliniază Isărescu, care adaugă că nici nu crede în scenariul unei contracții economice.
BNR a redus ușor la 4,7%, de la 4,8% prognoza de inflație pentru finele anului curent și crede că rata acesteia va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a intervalului țintă de inflație.
