Comitetul de Dezvoltare Regională a Parlamentului European a aprobat regulile pentru investițiile prin fonduri regionale în planificarea bugetară multianuală pentru exercițiul 2021-2027. Zonele slab dezvoltate din România pot fi beneficiarele noii viziuni care permite rate de co-finanțare de 85%, față de propunerea inițială pentru un procent de 70% avansată de Comisia Europeană.
Bugetul economic, social și de coeziune teritorială ar urma să urce la 378,1 miliarde euro, cu 14% mai mlt decât cele 330,6 milioane euro cât propusese Comisia Europeană, după votul acordat ieri de Comitetul de Dezvoltare Regională a Parlamentului European raportului cu privire la acest segment din cadrul bugetării multianuale pentru perioada 2021-2027. „Este cel mai mare buget cheltuit pentu fondurile regionale, de coeziune și pentru colaborarea transfrontalieră”, spune eurodeputatul german social-democrat Constanze Krehl, unul dintre raportori.
Comitetul va trebui să negocieze cu Comisia Europeană și Consiliul Europei deîndată ce va avea încredințat mandatul pentru care votul este programat în sesiunea plenară a Parlamentului European din 11-14 februarie.
România ar putea fi una dintre țările care să beneficieze major de fondurile regionale și de coeziune, în contextul în care viziunea care s-a impus astăzi este pentru rate mai mari de co-finanțare în aceste programe, adică mai mulți bani de la Uniunea Europeană. Pentru regiunile slab dezvoltate, unde s-ar califica și zone din România, bugetarea ar urma să permită rate de co-finanțare de 85%, față de propunerea inițială a Comisiei Europene de 70%.
Ratele de co-finanțare au crescut, de asemenea, pentru regiunile în tranzițe și cele mai dezvoltate, la 65% și, respectiv 50%. Fondul pentru politici sociale permite chiar și rate de co-finanțare de 90% acolo unde sunt proiecte inovative.
Obiectivele principale ale planificării multianuale, spune Krehl, sunt pentru o Europă mai “verde”, mai coezivă social, care să răspundă mai bine provocărilor erei digitale și să include o colaborare mai bună între țări în ceea ce privește politicile transfrontaliere, unde alocările ar urma să se ridice la 11,3 miliarde euro.
Una dntre zonele de directive ale bugetării pentru anii 2021-2027 va fi cea de răspuns la schimbările climatice, cu mai puține emisii de dioxid de carbon, promovarea unor proiecte de inovare ș investiții în infrastructură, alocările urcând până la 30% din resurse.
Provocările climatice își găsesc cel mai bine răspuns exact prin politici la nivel comunitar, spune eurodeputatul francez din ALDE Jean Arthuis, președinte al Comisiei de Buget a Parlamentului European.
