Legea care instituie formarea Comitetului de Supraveghere Macroprudențială a primit raport favorabil de la comisia de specialitate din Camera Deputaților și este în linie dreaptă pentru a intra în vigoare. Legea a fost retrimisă în Parlament de către Președintele Iohannis anul trecut, pe motiv că încalcă Constituția instituind recomandări obligatorii pentru Guvern, deși textul a fost apărat de Banca Națională a României, care avea un rol primordial în noua instituție.
Forma curentă a proiectului de lege taie din puterile inițiale ale Comitetului, dar și din anvergura BNR, după mai multe critici ale Președinției, după cum vom vedea mai jos. Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a votat raportul de adoptare a Legii, cu amendamente, astfel că următorul pas este votul în plenul Camerei, urmată de promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.
Nu s-a înțeles
În vara anului 2015, un proiect înaintat de Guvern Parlamentului făcea vâlvă printre politicieni și analiști. În România, la recomandarea Comisiei Europene, avea să se înființeze un Comitet de Supraveghere Macroprudențială, care să vegheze la bunul mers al stabilității financiare a țării. Comitetul “înțelepților”, cum l-a numit Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, avea să fie format din 9 membri, dintre care cinci de la BNR, în frunte cu Mugur Isărescu, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară și doi de la guvern.
Comitetul se făcea util societății, potrivit proiectului, prin emiterea de recomandări și avertizări către BNR și ASF și recomandări către Guvern, în urma căruia Executivul trebuia să inițieze legi, “sau să furnizeze o justificare corespunzătoare” în cazul în care nu ia măsuri. Senatorii, care au avut pe mână prima oară textul, l-au respins, pe motiv că acesta lăsa de înțeles că recomandările sunt obligatorii, ceea ce instituie un control asupra Executivului.
BNR, prin vocea fostului vice-guvernator Bogdan Olteanu, declara că senatorii n-au înțeles scopul legii. În cele din urmă, Camera Deputaților l-a adoptat, în martie 2016, cu majoritate covârșitoare, exact așa cum venise de la Guvern.
Surpriza a venit de la Președintele Klaus Iohannis care a trimis legea la reexaminare și a criticat exact posibilitatea ca Guvernul să primească recomandări obligatorii și să răspundă în fața altcuiva decât a Parlamentului, lucru neconstituțional.
Mai mult, Iohannis a mai criticat și faptul că ține de decizia Comitetului ce informații să publice, în funcție de repercusiunile la adresa stabilității financiare, dar și că membrii Comitetului n-ar răspunde în fața legii, dacă acționează cu bună-credință, instituind un nou tip de imunitate, în afara Constituției.
Tot nu se înțelege
Oficialii BNR, instituție care a participat la realizarea textului inițial, au venit din nou în susținerea Legii, susținând că recomandarea obligatorie nu există și că este vorba despre principiul “aplică sau explică”.
Întoarsă din nou la Senat, Legea a fost modificată în acord cu criticile președintelui.
A dispărut obligativitatea Guvernului de a emite legi pentru a menține stabilitatea financiară, precum și imperativul de a informa Comitetul cu privire la acțiunile întreprinse. Și prevederile privind imunitatea membrilor Comitetului au fost îndepărtate.
Totodată, a scăzut numărul reprezentanților BNR, astfel că fie care instituție va avea câte trei membri în comitet. Președintele Comitetului rămâne guvernatorul BNR, însă acesta nu va mai avea vot decisiv în cazul în care situația voturilor e egală, așa cum se preciza anterior.
Pe actuala structură a instituțiilor componente, de la BNR vor fi reprezentanți Mugur Isărescu (președinte), Florin Georgescu și Liviu Voinea, de la ASF vin Mișu Negrițoiu, Cornel Coca Constantinescu și unul dintre cei trei executivi (Marius Vorniceanu, Mircea Ursache, Ion Giurescu), în timp ce Guvernul va trimite trei membri, cel mai probabil oameni de la Finanțe.
Senatul a mai introdus și un nou Comitet științific consultativ în cadrul Comitetului, care va fi alcătuit din reprezentanți ai mediului academic și universitar.
Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților introdus un amendament prin care Comitetul va trebui să publice, în termen de 3 zile, pe site-ul propriu, un comunicat de presă privind recomandările și avertizările emise Excepție fac cazurile în care emiterea recomandărilor și avertizărilor este condiționată de proceduri anterioare de notificare și aprobare din partea instituțiilor și autorităților europene.
Comitetul poate publica și recomandările și avertizările – care, presupunem, vor conține mai multe date decât comunicatele - în cazul în care consideră că nu sunt repercusiuni la adresa stabilității financiare.
În forma venită de la Senat, Comitetul nu era obligat să publice nimic – nici măcar comunicate de presă - despre situațiile în care considera că pot exista repercusiuni la adresa stabilității financiare.
Pe de altă parte, stabilitatea financiară tot n-a primit o definiție de la parlamentari.
Isărescu declara, la începutul anului trecut, că “macrostabilitatea este precum sănătatea, îți dai seama cât de importantă este când o pierzi”. În octombrie, adăuga că România e în cea mai bună situație macroeconomică pe care a văzut-o în cariera sa, dar că niciodată nu a văzut atât de multe riscuri - „și nu riscuri mici. Riscuri mari”.
BNR vrea să ducă conceptul de macrostabilitatea și în școlile de economie din România, prin înființarea unei noi materii.
