Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că Ordonanța de Guvern prin care se introduce plata contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă part-time afectează în esența sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine articolului 44 din Constituție, și solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, "raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuții sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă".
Guvernul a aprobat, joi, în ședință, o Ordonanță privind introducerea pentru angajatori a obligației de a plăti CAS și CASS la nivelul salariului minim, în prezent de 1.450 lei, pentru salariații cu timp parțial de muncă, indiferent dacă remunerația este sub nivelul salariului minim, excepție de la această prevedere făcând elevii, studenții și pensionarii, potrivit News.ro.
"CNIPMMR nu susține instituirea plății obligatorii a contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori la nivelul salariului minim brut în plată în cazul în care câștigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe țară în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial", spun oficialii Consiliului.
Potrivit reprezentanților IMM-urilor, unul dintre motive este faptul că pe piața forței de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situațiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de opt ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parțial.
"În raport cu noua reglementare pe piață muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp parțial", menționează ei.
În plus, nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situația creșterii fiscalității pe forța de muncă.
"Chiar în situația existenței unui contract individual de muncă cu normă întreagă, dacă salariatul are absențe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voința angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuții sociale la valoarea salariului minim brut, deși salariatul nu își respectă programul de muncă", punctează conducerea CNIPMMR.
Mai mult, se produce o creștere a fiscalității pe forța de muncă pentru angajatori deoarece aceștia nu beneficiază de munca salariatului opt ore, ci doar o fracțiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuții sociale pentru opt ore.
Reprezentanții CNIPMMR consideră că această măsură nu va combate munca la negru.
"Nu este normal sa fie sancționați toți angajatorii pentru că există angajatori care utilizează munca nedeclarată", adaugă ei.
Aceștia atrag atenția că în cadrul Consiliului Economic și Social, toate părțile, inclusiv sindicatele, au votat împotriva acestei modificării a Codului fiscal și, implicit, a creșterii fiscalității pe forța de muncă.
De asemenea, CNIPMMR spune că modificarea Codului fiscal prin această Ordonanță de Guvern încalcă dispozițiile art. 4, alin. (1), din Codul fiscal care prevăd că "prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Potrivit notei de fundamentare a Ordonanței de guvern, numărul salariaților activi era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, în timp ce numărul contractelor cu normă întreagă era de 5.109.504, "context în care se apreciază că numărul persoanelor care aveau numai un singur contract de muncă și acela cu timp parțial era de 369.162 persoane".
Totodată, CNIPMMR susține necesitatea revizuirii Ordonanței, prin eliminarea obligației pentru angajatori de a plăti contribuții de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe țară, în cazul contractelor cu timp parțial sau în cazul realizării unui venit brut lunar sub cel minim garant în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă.
Și președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat, sâmbătă, că partidul va sesiza Avocatul Poporului săptămâna viitoare pentru a ridica excepție de neconstituționalitate cu privire la această problemă. El a făcut un apel totodată la oamenii de afaceri să atace în instanțe noile măsuri fiscale.
”Guvernul a băgat mâna în buzunarul companiilor obligându-le să plătească contribuții de pensii și de sănătate la nivelul salariului minim brut pe economie și pentru angajații care au contracte part-time (...) Nu vom putea accepta niciuna dintre aberațiile fiscale din programul de guvernare, nici cu impozitul pe cifra de afaceri, nici cu taxa de solidaritate, nici cu introducerea impozitului pe gospodărie, nici cu desființarea sau naționalizarea pilonului II de pensii, nici cu instituirea taxei pe cifra de afaceri de 1% pentru companiile din domeniile energiei și comunicațiilor. De asemenea, suntem categoric împotriva sistemului de introducere a unui cont separat pentru plata TVA și a creșterii artificiale a salariului minim la 2.000 de lei”, a spus Orban sâmbătă, într-o conferință la Arad.
