Economia va continua să decelereze anul viitor, existând chiar un risc de recesiune, deși nu este scenariul de bază, consideră Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România.
"Decelerearea economiei în pofida impulsului fiscal semnificativ precum și incertitudinea cu privire la conduita politicii fiscale în anul următor au condus la continuarea trendului descendent al indicatorului de încredere. Mai mult, pentru anul următor, conform anticipațiilor, economia va continua să decelereze, existând chiar (deși nu este scenariul de bază) un risc de recesiune", a explicat Codirlașu, potrivit unui comunicat al Asociației.
Anticipațiile analiștilor referitoare la creșterea economică pentru anul curent au continuat să se reducă față de sondajele anterioare și se situează la valoarea de 1,7%. Pentru anul viitor, economia este anticipată să crească cu 1,1%, existând și opinii de recesiune printre participanții la sondaj.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a rămas la valoarea medie a anticipațiilor de 7,3% din PIB. Anul viitor acesta este estimat să se reducă la 5,9% din PIB, scrie Agerpres.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 56% în următoarele 12 luni.
Potrivit comunicatului CFA România, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) a rămas relativ constantă comparativ cu exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 4,97%. În același timp, aproximativ 47% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar aproximativ 27% anticipează o stabilitate sau o creștere a acestui indicator.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0407 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0975 lei pentru un euro.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut, în luna septembrie, cu 6,7 puncte, până la valoarea de 40,1 puncte. Această situație a fost cauzată de scăderea cu 7,3 puncte a componentei de anticipație a indicatorului și cu 5,5 puncte a componentei de condiții curente.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 13 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condițiile curente (referitoare la mediul de afaceri și piața muncii) și anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.
Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociația CFA România este una dintre cele peste 170 de societăți membre ale CFA Institute.
În prezent, Asociația CFA România are peste 250 de membri, deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA). Profesioniștii care sunt membri ai Asociației CFA România lucrează pentru instituții de reglementare, instituții supranaționale, instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță, sectorul public, instituții de învățământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.
