Banca Națională a României a modificat prognoza de inflație la 4,7%, de la 4,8% pentru finele anului curent. Inflația va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a țintei de inflație.
Inflația a urcat la 7,4% în ianuarie, de la 6,6% la finele anului trecut, pe fondul scumpirilor alimentelor și serviciilor. O serie de produse, pentru are au fost majorate taxele indirecte, au avut creșteri importante de prețuri în prima lună din 2024.
BNR prognozase o inflație mai mare, la 7,5%, la finele anului trecut, dar pe de altă parte se aștepta la o majorare a ratei anuale la începutul anului curent, în contextul creșterii fiscalității, impact pe care BNR îl estimează acum la 0,7 puncte procentuale.
Creșterea inflației din ianuarie este explicată de guvernatorul Mugur Isărescu drept un „efect statistic nefavorabil din partea prețurilor la energia electrică și efectul creșterii unor taxe”.
Tendința este favorabilă privind evoluția CORE 2 ajustat, adică în ceea ce privește inflația de bază, a cărei contribuție a IPC este așteptată să scadă de la 5,1 puncte procentuale în 2023 la 3,1 pp în 2024, mai arată guvernatorul.
"Calibrarea politicii monetare a fost adecvată", spune Isărescu.
"A fost o creștere destul de ridicată,nu atât de ridicată ca în Ungaria dar am evitat recesiunea", spune Isărescu. Economia țării vecine a crescut mai rapid în 2021 și 2022, dar a scăzut anul trecut, în timp ce PIB-ul României a crescut cu 2%.
Isărescu mai spune că situația fiscală a României estea cea mai slabă din regiune, ca urmare a deficitului bugetar ridicat.
"O recesiune face situația fiscală și mai grea", adaugă Isărescu.
Piețele ne penalizează dejaa din cauza deficitelor, mai ales a deficitului fiscal, lucru vizibil din nivelul primei de asigurare a datoriei publice, mai spune guvernatorul.
