Bursa Română de Mărfuri (BRM) își exprimă consternarea în legătură cu amendamentele introduse de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților în Legea energiei electrice și a gazelor naturale, prezentate în exclusivitate de Profit.ro, arătând că acestea, practic, naționalizează serviciile oferite de bursă, într-un profund dispreț față de legislația europeană și națională pe baza căreia compania a fost licențiată.
Profit.ro a anunțat în exclusivitate, mai întâi pe Insider, iar ulterior pe site, că toate tranzacțiile de pe piața angro a gazelor naturale vor fi administrate de către un singur operator, iar producătorii de gaze vor fi obligați să-și comercializeze întreaga producție pe piața centralizată, în baza unor amendamente introduse în Parlament.
"Bursa Română de Mărfuri (BRM) își exprimă consternarea în legătură cu decizia Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților care, în ședința sa din data de 16.05.2017, la propunerea domnului deputat Iulian Iancu (președintele în exercițiu) al Comisiei, a adoptat un amendament la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgent a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, amendament prin care, practic, naționalizează serviciile oferite de organizația noastră, într-un profund dispreț față de legislația europeană și națională pe baza căreia compania noastră a fost licențiată. Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, la presiunea președintelui său, a adoptat această modificare fără ca subiectul să se afle pe ordinea de zi a acestei ședințe și împotriva opiniilor negative primite de la Guvern, ANRE, Consiliul Concurenței și instituțiilor europene.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
BRM își exprimă profundă dezaprobare a modului în care președintele Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților tratează capitalul privat românesc care derulează o activitate legală, pentru dezvoltarea căreia a investit până în prezent mai multe milioane de lei, activitate ce este apreciată de către participanții la piață. Aceștia au tranzacționat, în condiții de transperanță, nediscriminare și integritate, un volum de peste 40 TWh în ultimii doi ani, iar la nivelul lunii aprilie atingând un procent de peste 30% din consumul național.
BRM face un apel public la președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, pentru implicarea domniei sale în rezolvarea acestei situații și respingerea acestei tentative de naționalizare care aruncă România în perioada comunistă. Totodată, BRM informează participanții la piață că va lua toate măsurile legale care se impun pentru a-și apară drepturile ce îi revin conform legislației naționale și europene în vigoare și va continua să acționeze pentru realizarea obiectivului țării noastre de a deveni un hub regional de gaz natural", transmite Bursa Română de Mărfuri.
Prezent luni la la Profit Energy.forum, Răzvan Nicolescu, Energy & Resources Industry Leader Deloitte România, fost ministru al Energiei, s-a declarat împotriva unei astfel de măsuri, susținând că, foarte probabil, Comsia Europeană va reacționa la acordarea unui monopol numai unui operator. În opinia sa, numărul de operatori de piețe centralizate nu ar trebui limitat, foarte probabil, piața, și nu autoritățile, urmând a stabili, în următorii 8-10 ani, ce operator îi servește cel mai bine interesele.
De asemenea, într-un interviu acordat Profit.ro , Alina Stancu Bîrsan, partener al casei de avocatură PeliFilip, specializat în sectorul Energie și Resurse Naturale, atrăgea atenția asupra implicațiilor adoptării unei astfel de măsuri. “Dacă ne referim la implementarea unei obligații generale de tranzacționare exclusiv pe piețele centralizate, așa cum există deja pentru energie electrică, aceasta va crea cu siguranță dificultăți, în special pentru producători, care, de cele mai multe ori, trebuie să aibă certitudinea vânzării gazelor la un moment anterior începerii producției, ceea ce implică de obicei încheierea unor contracte bilaterale de vânzare-cumpărare. O interdicție a încheierii acestora ar avea un impact masiv asupra modelului actual, cu afectarea, de exemplu, a posibilității de a finanța anumite proiecte”, susținea Alina Stancu Bîrsan.
