Deschiderea unei fabrici de componente auto este în continuare un motiv de bucurie “fantastică” în România, pe când în alte țări din regiune este un lucru firesc, fără a mai fi considerat un proiect cu valoare adăugată mare, a spus Dan Bucșa, economist la UniCredit Londra responsabil cu Europa Centrală și de Est, la o întâlnire cu presa.
“Nu aș fi în Guvern. Dar dacă mi-ați cerut acest exercițiu, m-aș uita în primul rând la impozitele directe. Apoi aș face un Task Force care să aducă cu adevărat investitorii. Aș pleca de la a găsi oameni care să vorbească limba engleză, care au făcut o negociere în viața lor și au lucrat în business”, a arătat Bucșa.
Spre deosebire de România, sunt mult mai active pe zona de promovare cam toate statele din regiune de după granița de vest, pornind de la Ungaria, unde guvernul se implică “poate prea mult”, până la Cehia și Polonia.
Bucșa s-a arătat impresionat de o acțiune derulată la Londra de autoritățile din Cehia, care organizează regulat pitch-uri tematice. Evenimentul promova industria IT, iar delegația din Cehia avea, pe lângă autorități și economiști, circa 80 de firme din domeniu. “Ce a fost acolo? Orice, de la hedge funds, la venture capital, la economiști (…) Sigur că o astfel de acțiune se poate organiza și la nivel privat, dar când vine o delegație oficială, cu primul ministru, lumea se uită cu mai mare atenție”, a explicat Bucșa.
Preocuparea pentru atragerea investitorilor străini este legată de problematica middle income trap (capcana veniturilor mijlocii), care arată că statele emergente nu pot concura cu țările care dezvoltă sau asimilează permanent tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare. În consecință, Ungaria chiar a decis să scoată industria auto de pe lista produselor cu valoare adăugată înaltă, domeniu pe care l-a reclasat la valoare adăugată medie.
“INvestițiile nu vor mai veni singure la noi. Probabil că va mai fi un flux natural, dar vor fi doar investițiile care caută în principal costuri mai mici”, a completat Bucșa.
Economistul UniCredit este optimist în privința perspectivelor pe termen scurt ale României, în ciuda anului electoral care urmează, mai ales dacă România va încheia o nouă formă de înțelegere cu Fondul Monetar Internațional, așa cum autoritățile au arătat că intenționează. Bucșa crede că nu mai e atât de relevantă stabilitatea politică din România pentru că s-au uniformizat pozițiile politicienilor, în ciuda ideoologiilor apparent diferite. “Întrebarea care mi se pune constant este dacă se schimbă Guvernul se vor schimba și politicile? Iar răspunsul meu este NU”, a detaliat Bucșa.
El atrage însă atenția că un avans al consumului peste potential, prin canalul creditului sau al veniturilor, va duce inevitabil la o depreciere a monedei naționale, mai devreme sau mai târziu. Estimarea de creștere economică este de peste 3% atât pe 2015, cât și pe 2016, în condițiile unui PIB potential calculat la 22-2,5%. În ambii ani consumul privat va fi principalul motor.
Bucșa vede posibilă o reacție a băncii centrale în cazul unei creșteri prea abrupte a creditului pentru populație, arătând că deja s-a discutat despre o astfel de măsură în Cehia.
