Banca Națională a României explică pasul „prudent” de reducere a dobânzii cheie prin riscurile mari prezente în economie, în special cele venite din zona fiscal-bugetară. Creșterea salariilor la stat și a salariului minim este de așteptat să pună presiune și pe salariile din privat, ceea ce duce la creșterea cererii de consum, în condițiile în care economia este așteptată oricum să accelereze. Totuși, BNR vede o inflație într-o scădere mai pronunțată decât anticipa în primăvară.
„În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, scăderea recentă și în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflației pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior, dar și incertitudinile încă ridicate asociate evoluțiilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară”, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a BNR.
Banca centrală a redus dobânzile cu 0,25 puncte procentuale, la 6,75% pentru rata cheie și 5,75% pentru facilitatea de depozit, într-un pas timid, primul după trei ani.
Rata inflației a scăzut de la 6,6% în martie, la 5,1% în mai și mai departe la 4,9% în iunie, sub prognoza BNR din mai, care vedea rata la 4,9% abia în decembrie. Banca se așteaptă acum la o inflație mai redusă în următoarele luni.
Această scădere a inflației ar veni de pe partea ofertei, pe fondul unor efecte de bază și a modificărilor legislative din sectorul energetic aprobate în aprilie – în cazul ultimelor, impactul este însă incert, notează banca centrală.
Scăderea recentă a inflației a fost determinată de ieftinirea substanțială a energiei, mai ales a gazelor, și de cumințirea prețurilor la alimente. Pe de altă parte, BNR notează că scumpirile la celelalte categorii, mai ales la servicii, rămân ridicate.
Deficitul bugetar și măsurile de corecție
BNR avertizează, din nou, cu privire la riscurile ce vin din situația fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a crescut la 3,6% din PIB la jumătatea anului.
„Membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile crescute ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în 2024, pe fondul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, precum și al dinamicii salariilor din sectorul public și al impactului integral al noii legi a pensiilor. Au fost evocate însă și riscurile mari asociate conduitei acestor politici pe un orizont mai îndepărtat de timp, în contextul măsurilor fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în scopul realizării corecției fiscale și al poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE”, notează BNR.
Creșterea salariilor la stat pune presiune pe privat
Majorarea salariilor bugetarilor, alături de creșterea salariului minim, va pune o presiune suplimentară pe creșterea salariilor în privat, opinează BNR, în contextul în care piața muncii a devenit și mai tensionată – a crescut efectivul salariaților din economie, chiar dacă șomajul a crescut ușor și firmele au probleme în a găsi forță de muncă calificată.
Salariile au crescut în continuare cu două cifre, costurile uitare cu forța de muncă în industrie au o dinamică „foarte înaltă”, situație care ar putea alimenta inflația în viitor și care este potențată de politica de venituri a statului, apreciază BNR.
„Evoluțiile au fost considerate preocupante de către membrii Consiliului din perspectiva potențialelor efecte exercitate asupra inflației viitoare, dar și asupra competitivității externe”.
„În același timp, s-a convenit că decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă de pe anumite segmente ale pieței, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public și majorarea salariului minim brut din luna iulie sunt de natură să genereze presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat în viitorul apropiat”.
Creșterea economică e așteptată să accelereze
Banca vede presiuni inflaționiste din partea factorilor fundamentali mai intense în viitorul apropiat decât în prognoza precedentă.
Creșterea economică, care a fost slabă în primul trimestru (+0,4% trimestrial, 0,1% anual) este așteptată să accelereze în următoarele două trimestre, pe fondul accelerării consumului, dar și a investițiilor, mai ales în construcții./
„În discuțiile referitoare la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale semnificative ale economiei în trimestrele II și III 2024, și mai solide decât s-a previzionat anterior, implicând o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, după scăderea semnificativă din primul trimestru”, notează BNR.
Leul, în pericol
Deficitele gemene – fiscal și de cont curent – ar putea pune probleme și cursului de schimb, care acum se bucură însă de intrările de valută în titluri de stat.
„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice. În perspectivă apropiată, mai pronunțate ca influență ar putea să fie însă, atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională și acțiunea unor factori sezonieri”, notează BNR.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc în august.
