Banca Națională a României vede o creștere moderată a salariilor din mediu privat în acest an, în condițiile creșterii costurilor de producție ale firmelor și ale unei majorări modeste de lefuri la stat. Unele domenii, unde companiile nu găsesc personal, ar putea înregistra presiuni mai mari pe salarii.
Salariul mediu net a crescut în martie cu 11% în termeni anuali, foarte ușor peste rata anuală a inflației la finele lunii martie, de 10,2%. Dinamica salarială este chiar în ușoară creștere față de februarie, dată la care BNR aprecia că majorarea salariilor este considerabilă, împreună cu creșterea costului unitar cu forța de muncă în industrie, în condițiile în care productivitatea a crescut doar ușor, pe fondul blocajelor din lanțurile de producție și al creșterii costurilor cu energia și materiile prime.
Deficitul de forță de muncă a continuat să accelereze și au crescut și intențiile de angajare (mai ales în comerț și servicii), ”probabil și ca urmare a ridicării restricțiilor de mobilitate”, dar datele rămân semnificativ sub anii de dinainte de pandemia COVID-19, mai arată BNR în minuta ședinței de politică monetară din 10 mai, când a fost majorată rata cheie cu 0,75 puncte procentuale la 3,75%.
”S-a apreciat că, în acest context, presiuni sporite de creștere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflației, s-ar putea materializa mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal, în timp ce pe ansamblul sectorului privat este de așteptat o creștere relativ moderată, pe fondul efectului de demonstrație al politicii salariale prezumate a fi menținută în sectorul public în acest an, dar, mai ales, al constrângerilor venite din majorarea deosebit de amplă a costurilor companiilor cu energia, transportul și cu materiile prime”, arată BNR.
Impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei s-ar putea vedea în piața muncii și prin creșterea suplimentară a costurilor de producție ale firmelor – scumpirea energiei, a materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare, precum și perturbarea suplimentară a lanțurilor de producție și aprovizionare, consideră BNR.
”Impactul acestora asupra parametrilor pieței muncii va fi totuși atenuat probabil de măsurile guvernamentale configurate în scopul păstrării relațiilor de muncă și al sprijinirii companiilor în actualul context, au susținut mai mulți membri ai Consiliului”, se arată în minută.
Șomajul a rămas constant la 5,7% în primele trei luni ale anului, peste nivelul de 5,2-5,4% din vara anului trecut, sub vârful de 6,7% din primele luni de pandemie și lockdown, respectiv peste minima istorică de 4,7%. Locurile de muncă vacante au crescut cu 1.700 la 47.300 în primul trimestru din acest an comparativ cu ultimele trei luni din anul trecut, la cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei.
În primul trimestru, care a încorporat doar o lună plină de război în Ucraina, industria, construcțiile și comerțul au crescut. Piața a fost însă surprinsă de creșterea economică semnal anunțată de Statistică de 5,2% secvențial și 6,5% anual (venită pe fondul unei revizuiri puternice a datelor trimestriale de anul trecut). BNR se aștepta la o creștere moderată a economiei și la un excedent minor al cererii agregate, urmată apoi de o stagnare în trimestrul al doilea.
Pe termen mai lung BNR arată din nou îngrijorări cu privire la capacitatea unor firme de a rezista în piață fără sprijin de la stat, precum și ca urmare a costurilor ridicate cu energia și materiile prime, dar și ale nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme.
Pentru piața muncii BNR mai menționează ca relevante și automatizarea și digitalizarea, precum și creșterea numărului de muncitori aduși din afara Uniunii Europene.
