Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
”Incertitudinile” și ”riscurile” domină și cea mai recentă minută a ședinței de politică monetară a BNR (în care rata cheie a fost menținută la 7%), la fel cum s-a întâmplat în ultimul an, mai cu seamă de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Economia a crescut anul trecut considerabil peste așteptări, cu o dinamică anuală de 4,8%, față de 5,8% în 2021, inclusiv pe fondul accelerării investițiilor.
BNR arată că această evoluție arată cel mai probabil că economia este într-un exces de cerere ce alimentează inflația, care a fost de asemenea mult peste așteptări în 2022 la 16,4% pe an. Presiunile inflaționiste venite din cerere sunt așteptate să fie mai intense în orizontul apropiat de timp și să se estompeze mai greu.
”Evoluțiile fac probabilă o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent decât s-a anticipat anterior și pe o traiectorie mai înaltă. De asemenea, ele implică creșteri anuale încă robuste ale PIB în trimestrele I și II 2023, însă în decelerare treptată, au arătat membrii Consiliului”, potrivit minutei.
Consumul privat este așteptat de către BNR să fie principalul motor al creșterii economice în primul trimestru din acest an, dar cu un aport și din partea investițiilor.
Analiștii estimează că economia va încetini serios în acest an, la un ritm de 2-3%, dar care va fi cel mai ridicat din regiune. În 2024 economia ar urma să accelereze.
După ce recent BNR vedea o ușoară relaxare în piața muncii, inclusiv pe fondul scăderii salariilor reale anul trecut, acum vede din nou presiuni din această zonă, în condițiile în care salariile au accelerat la începutul anului.
”În acest context, membrii Consiliului au reiterat cerința monitorizării atente a evoluțiilor de pe piața muncii, date fiind inclusiv problemele structurale cronice ale pieței, ce ar putea antrena majorări salariale considerabile în anumite sectoare, mai ales în contextul inflației încă ridicate. Este totuși de așteptat ca, în unele domenii, creșterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia și materiile prime, precum și de slăbirea cererii, dar și de perspectiva unei dezinflații relativ alerte în acest an, au apreciat unii membri ai Consiliului”, se arată în minută.
BNR se așteaptă ca inflația să scadă conform prognozei din februarie – care arată o scădere până la 7% la finele anului -, deși pentru finele lunii martie estimarea a fost deja ratată, cu inflația ușor peste nivelul estimat.
Scăderea inflației va veni în principal dintr-un efect de bază, însă la aceasta se adaugă și corecțiile cotațiilor unor mărfuri, inclusiv ale petrolului și produselor agroalimentare.
Banca centrală atrage din nou atenția cu privire la deficitul extern, care anul trecut au ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel de după 2008. Există și vești bune la acest capitol, deficitul a început să scadă în ultimele luni, inclusiv ca efect al reducerii cotațiilor internaționale care au generat un raport de schimb nefavorabil (importurile s-au scumpit peste exporturi).
Deficitul de cont curent reprezintă și o presiune fundamentală pe cursul de schimb, în condițiile în care acesta trebuie finanțat prin împrumuturi. Leul a beneficiat, de altfel, de intrări de capitaluri, ”în contextul atractivității relative ridicate a plasamentelor în lei și al percepției general favorabile asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune”, dar BNR avertizează cu privire la evoluțiile viitoare, mai ales că mai există și alți factori negativi.
”Riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului continuă totuși să vină din dimensiunea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum și din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoriile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale Fed și BCE, cu implicații asupra mișcărilor de capital”, arată minuta.
Analiștii estimează că euro va crește treptat în raport cu leul, pe măsură ce BNR va permite acest lucru în contextul scăderii inflației.
Riscurile venite din politica fiscală sunt prezente, ca întotdeauna, în minuta BNR, însă de această dată se adaugă particularitatea execuției bugetare, care a fost slabă în primele două luni din acest an (deficit de 1,1% din PIB) și a adus discuții din partea unor membrii ai guvernului despre necesitatea tăierii cheltuielilor.
”Incertitudini și riscuri mari rămân asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul curent în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, iar, pe de altă parte, la caracteristicile execuției bugetare din primele două luni ale anului și la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari finali”, arată BNR.
Banca centrală insistă din nou cu privire la importanța atragerii fondurilor europene din programul PNRR, ”care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare”.
Plățile din PNRR ar putea fi deraiate, cel puțin parțial, de faptul că guvernarea PSD-PNL-UDMR nu dorește să adopte reforma sistemului de pensii speciale, așa cum a fost agreată cu Uniunea Europeană la realizarea programului.
