De asemenea, riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, iar activitatea economică va resimți intens și în prima jumătate a anului curent impactul măsurilor de consolidare bugetară și al dinamicii ridicate a inflației.
Membrii Consiliului au mai semnalat prelungirea tendinței de detensionare a pieței muncii, inclusiv în perspectivă apropiată, dar și faptul că dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă este marcată totuși de incertitudini ridicate. Consiliul de Administrație al BNR evocă în acest sens evoluția inflației și a așteptărilor inflaționiste, precum și majorarea salarizării minime de la 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, scrie News.ro
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari, precum și situația politică internă și incertitudinile asociate.
Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, se arată în minuta ședinței BNR din 15 mai.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Evoluția inflației
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au evidențiat creșterea consemnată de rata anuală a inflației în luna martie, în urma căreia aceasta s-a mărit la finele trimestrului I 2026 la 9,87 la sută, de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condițiile în care impactul scumpirii pronunțate a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, împreună cu cel al reamplificării moderate a dinamicilor pe segmentele LFO și produse din tutun au devansat întrucâtva efectele scăderii semnificative a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice și ale decelerării ușoare a inflației de bază, se precizează în document.
S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descendentă, reducându-se la 8,2 la sută în martie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama dinamicii subcomponentei alimentelor procesate, care a intrat pe o traiectorie coborâtoare după șase trimestre de creștere.
Decelerarea ușoară a inflației de bază reflectă cu precădere influențe venite din efecte de bază dezinflaționiste și din descreșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor, fiind atribuibilă în mică măsură adâncirii deficitului de cerere agregată și slăbirii cererii de consum, se precizează în minuta BNR.
Membrii Consiliului au făcut referiri la scăderea înregistrată pe ansamblul trimestrului I 2026 de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum după o ascensiune continuă de cinci trimestre, dar și la cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, care s-au mărit semnificativ în martie-aprilie 2026, anulându-și astfel integral scăderea acumulată pe parcursul precedentelor cinci luni.
Anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor s-au redus doar marginal în martie și aprilie după ce au urcat din nou în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei în luna februarie, în vreme ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul trimestrului I, în corelație cu încetinirea creșterii veniturilor populației și cu nivelul înalt al ratei anuale a inflației.
Datele recent publicate relevă mărirea la 10,71 la sută a ratei anuale a inflației în luna aprilie 2026, în principal ca urmare a creșterilor semnificative de dinamică înregistrate de prețurile gazelor naturale și combustibililor, precum și de prețurile administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al ascensiunii cotației petrolului, dar și sub impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat, se arată în document.
Scădere a activității economice în primul trimestru
Legat de poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au evocat contracția în termeni trimestriali consemnată de activitatea economică în trimestrul IV 2025, ce implică o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea previzionată. În același timp, s-a sesizat că descreșterea la 0,2 la sută a avansului în termeni anuali al PIB în ultimele trei luni din 2025, de la 1,7 la sută în trimestrul III, a fost determinată în principal de comprimarea consumului gospodăriilor populației față de perioada similară a anului precedent, în timp ce formarea brută de capital fix a continuat să-și accelereze creșterea robustă, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă.
Datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali a activității economice în trimestrul I 2026 - de 0,2 la sută, după cea de 2,0 la sută din trimestrul IV 2025 -, dar și o comprimare a acesteia cu 1,7 la sută în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, prioritar pe seama descreșterii consumului privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.
Un aport diminuat, dar pozitiv, este posibil din partea exportului net, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor în intervalul ianuarie-februarie 2026, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată în raport cu trimestrul IV 2025. Drept urmare, deficitul comercial și-a atenuat ușor contracția în termeni anuali în acest interval, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.
Detensionare pe piața muncii
Membrii Consiliului au mai arătat că efectivul salariaților din economie și-a accelerat descreșterea în ianuarie-martie 2026, atât în raport cu trimestrul precedent, cât și față de perioada similară a anului trecut, în timp ce rata șomajului BIM a înregistrat la rândul ei o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, dar după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în precedentele trei luni, reprezentând vârful ultimilor cinci ani.
Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, însă într-un ritm vizibil încetinit. Evoluțiile sugerează prelungirea tendinței de detensionare a pieței muncii, inclusiv în perspectivă apropiată, dar în condițiile temperării acesteia, au punctat unii membri ai Consiliului.
Se mai remarcă și dinamica anuală a salariului brut nominal, care și-a accentuat trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, înregistrând însă creșteri în februarie și martie pe seama evoluțiilor din sectorul privat, în timp ce dinamica anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ și aproape continuu pe parcursul primelor trei luni din 2026 față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului trecut.
Dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă este marcată totuși de incertitudini ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând evoluția inflației și a așteptărilor inflaționiste, precum și majorarea salarizării minime de la 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din sectorul privat. S-a convenit însă că în sens opus vor acționa incertitudinile și costurile crescute generate pe plan intern, ca și la nivel european și mondial, de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și măsurile de consolidare fiscală, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, de natură să afecteze cererea de consum și planurile de investiții.
Influențe similare ar putea decurge pe mai departe din tensiunile comerciale globale - prioritar prin efectele exercitate asupra economiei zonei euro -, precum și din schimbările structurale produse pe anumite piețe, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au avertizat mai mulți membri ai Consiliului.
Legat de condițiile financiare, membrii Consiliului au remarcat relativa stabilitate a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare din prima parte a trimestrului II 2026, dar și evoluția pronunțat fluctuantă a randamentelor pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat, care și-au accentuat inițial mersul descendent, pentru ca în a doua jumătate a lui aprilie să consemneze creșteri însemnate – în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, dar și al tensionării mediului politic intern –, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie ascendentă, iar la finele lunii și în primele zile din mai a consemnat o creștere abruptă semnificativă, pe care și-a anulat-o însă parțial ulterior.
Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari, precum și situația politică internă și incertitudinile asociate.
Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.
Membrii Consiliului au remarcat dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat,care s-a mărit ușor și în luna martie 2026, la 7,1 la sută, de la 6,8 la sută în februarie, în condițiile în care variația anuală a creditului acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea - deopotrivă pe seama componentei în lei și a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populației și-a întrerupt trendul descendent, ca urmare a reamplificării dinamicii împrumuturilor pentru consum și alte scopuri.
Perspective îngrijorătoare
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o înrăutățire a perspectivei inflației în prima parte a orizontului de prognoză în raport cu previziunile precedente, în condițiile în care rata anuală a inflației va urca în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior, iar după corecția descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III pe fondul unor efecte de bază, își va relua descreșterea pe o traiectorie mai ridicată, reintrând în intervalul țintei în trimestrul III 2027, cu un trimestru mai târziu decât în prognoza precedentă. Ea va reveni însă apoi pe coordonatele din proiecția anterioară și va continua să se reducă treptat, rămânând doar ușor deasupra punctului central al țintei de inflație la finele orizontului proiecției.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să ajungă la 10,3 la sută la jumătatea anului curent și să se situeze la 5,5 la sută în decembrie 2026, față de nivelurile de 9,8 la sută, respectiv 3,9 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, pentru ca în martie 2028 să scadă la 2,7 la sută, comparativ cu valoarea de 2,9 la sută indicată de prognoza precedentă pentru luna decembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.
Responsabile pentru deteriorarea perspectivei inflației sunt efectele anticipate a fi exercitate pe plan intern - preponderent prin scumpirea considerabilă a combustibililor - de creșterile deosebit de ample consemnate de prețul petrolului și de cel al gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat că acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, în timp ce o ușoară contrapondere vor oferi măsurile aplicate temporar în scopul protejării firmelor și populației de impactul crizei energetice.
În aceste condiții, acțiunea factorilor pe partea ofertei își va accentua caracterul inflaționist în trimestrul II 2026, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, dar va redeveni puternic dezinflaționistă în trimestrul III - odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, însă într-o măsură mai mică decât s-a anticipat anterior, au observat membrii Consiliului.
În același timp, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor petrolului și altor materii prime, precum și efectele directe și indirecte potențial mai mari exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv în conjuncție cu deprecierea recentă a monedei naționale.
Au fost evidențiate însă și măsurile temporare destinate atenuării impactului inflaționist al șocului energetic, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra prețurilor unor bunuri și servicii, arată minuta.
Din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni foarte ușor dezinflaționiste în viitorul apropiat, spun membrii Consiliului, evocând dimensiunea deficitului de cerere agregată și perspectiva continuării adâncirii acestuia în semestrul I 2026, dar și decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaționiste ale gap-ului negativ al PIB și ale slăbirii cererii de consum - mai ales în contextul persistenței mărite a inflației de bază -, precum și probabila reamplificare temporară în primele trimestre din acest an a dinamicii costurilor salariale din sectorul privat.
Presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali se vor intensifica însă în perspectivă mai îndepărtată, au concluzionat membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este anticipat să se mai adâncească în semestrul I 2026 și să se restrângă foarte lent ulterior – în condițiile continuării corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale –, coborând și menținându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior.
În plus, structura cererii agregate se va ameliora probabil suplimentar în 2026, prin creșterea pe mai departe a contribuției investițiilor la dinamica activității economice în detrimentul aportului consumului privat, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial în perspectivă, au punctat unii membrii ai Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca ascensiunea mai pronunțată din trimestrul II a ratei anuale a inflației să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.
Dinamica anuală a inflației de bază va continua însă să fie marcată până la mijlocul anului curent de efectele tranzitorii ale majorării cotelor de TVA, precum și de nivelurile ridicate și în creștere ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, și va recepta suplimentar influențele venite din eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimente de bază, alături de efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și ale creșterii prețului la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici, au subliniat membrii Consiliului.
Evoluția prețurilor importurilor va redeveni temporar inflaționistă în contextul crizei energetice, și va fi potențată ca impact pe plan intern de nivelul crescut al cursului de schimb al leului, în timp ce în sens dezinflaționist sunt de așteptat să acționeze, cu precădere în 2027, efectele de bază asociate creșterilor de prețuri provocate în anul curent de șocul energetic, precum și ajustarea coborâtoare a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt începând cu semestrul II 2026, susțin reprzentanții BNR.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este anticipată să cunoască o corecție descendentă mai modestă în trimestrul III 2026 comparativ cu proiecția precedentă, și să se reducă până la mijlocul anului 2027 pe o traiectorie sensibil mai ridicată decât cea previzionată anterior, dar să coboare la finele orizontului proiecției sub punctul central al țintei. Astfel, ea urmează să scadă la 4,8 la sută în decembrie 2026 și la 2,2 la sută în martie 2028, față de nivelurile de 4,0 la sută respectiv 2,1 la sută anticipate anterior pentru finele anilor 2026 și 2027, au evidențiat membrii Consiliului.
Impactul măsurilor de consolidare bugetară
Legat de viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică va resimți intens și în prima jumătate a anului curent impactul măsurilor de consolidare bugetară și al dinamicii ridicate a inflației – afectând prioritar venitul disponibil real al populației –, dar se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum și în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. În aceste condiții, deficitul de cerere agregată va continua probabil să se adâncească în primul semestru din 2026, iar ulterior se va restrânge foarte lent, pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată în februarie, au subliniat membrii Consiliului.
Într-o asemenea conjunctură, consumul gospodăriilor populației ar putea să scadă ușor în anul curent, dar să redevină majoritar ca aport la dinamica PIB în 2027, în timp ce formarea brută de capital fix își va accelera probabil creșterea în 2026 și va contribui consistent la redresarea economiei în anul următor, în condițiile atragerii și utilizării unui volum sensibil mărit de fonduri europene, cu efecte de antrenare și în sectorul privat, au remarcat membrii Consiliului.
Evoluția exportului net va fi de asemenea expansionistă în 2026, dar va redeveni mai pronunțat contracționistă în anul viitor, perspectivă ce implică o corecție mai modestă a deficitului de cont curent ca pondere în PIB în intervalul 2026-2027 decât s-a anticipat anterior. Acesta se va menține astfel considerabil deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au semnalat membrii Consiliului.
Incertitudini crescute
În același timp, incertitudini crescute sunt asociate, în actualul context politic intern, măsurilor ce ar putea fi adoptate în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Au fost evidențiate însă și incertitudinile și riscurile mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induse de criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
S-a subliniat că, în această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
„În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, se precizează în document.
