Banca Națională a României se așteaptă ca economia să recupereze pierderea de anul trecut cauzată de pandemia Covid-19 la jumătatea acestui an și trecerea la un excedent de cerere din trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă o dinamică mult mai bună decât cea anticipată anterior. Cererea mai mare din economie aduce și o presiuni pentru o inflație mai ridicată, dar care va fi temperată de un avans mai mic al consumului și ale salariilor.
Datele foarte bune legate de creșterea economică din trimestrul IV din 2020 au dus la refacerea calculelor în Strada Doamnei, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară, în care BNR a menținut dobânda cheie la 1,25%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Economia a avansat cu 4,8% în ultimul trimestru de anul trecut, față de 5,6% în trimestrul III. Cu pierderea mare din trimestrul II, scăderea de anul trecut a fost de 3,9%, din care 0,6 puncte procentuale a fost cauzată de anul agricol foarte slab.
Banca centrală se așteaptă ca redresarea activității economice să decelereze probabil puternic în semestrul I 2021, după ritmul mult peste așteptări din trimestrul IV 2020, dar să păstreze dinamici anuale superioare celor anticipate anterior.
“Pe acest fond, la mijlocul anului curent este posibilă recuperarea într-o mare măsură a pierderii de PIB provocată de pandemie, dar și închiderea completă a gap-ului negativ al PIB, au subliniat membrii Consiliului. Evaluările se caracterizează totuși printr-un grad înalt de incertitudine, în contextul celui de-al treilea val al pandemiei ce s-a extins pe plan intern și al dificultăților de colectare a datelor statistice”, arată minuta.
Banca centrală anticipează, astfel, ca economia să crească probabil mai alert în 2021 decât s-a anticipat anterior, și de anul viitor să vină la o dinamică mai temperată.
“S-a observat că evoluția face probabilă reinversarea poziției ciclice a economiei chiar din trimestrul III 2021, semnificativ mai devreme decât în proiecția precedentă, dar și o creștere ulterioară lentă a excedentului de cerere agregată”, arată minuta.
Dacă avansul din ultima parte a anului trecut s-a datorat în totalitate cererii interne, în timp ce exportul net a tras în jos creșterea economică, în perioada următoare BNR se așteaptă la o contribuție inferioară a consumului față de anii de dinainte de pandemie și la o diminuare a impactului exportului net. Creșterea economică ar urma să fie susținută mai mult de investiți în comparație cu perioada 2016-2018, „pe fondul majorării cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare exercitat asupra sectorului privat, precum și cu sprijinul, cel puțin temporar, al programelor/măsurilor guvernamentale”, arată banca centrală.
În anii următori, creșterea investițiilor ar putea fi ajutată și de atragerea de fonduri europene, inclusiv prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dar și de eventuala relocare în România a unor capacități de producție retrase de companii europene de pe alte continente, mai arată BNR.
Inflația a crescut de la 2,1% în decembrie la 3,2% în februarie. Deși principalul efect vine din liberalizarea pieței de energie electrică pentru consumatori casnici și scumpirea combustibililor, nici inflația de bază nu mai dă semne de scădere, fiind priponită la 3,1% în februarie, față de 3,3% în decembrie.
Banca centrală așteaptă acum o inflație de 3,4% la finele anului, adică la limita de sus a țintei de 1,5-3,5%, cu circa un punct procentual mai sus decât cea anticipată anterior. BNR crede acum că factorii fundamentali ar putea să treacă de la un aport ușor dezinflaționist la unul ușor inflaționist, ca urmare a treceri la un excedent de cerere agregată, ce va fi contrabalansat de un consum într-o dinamică mai mică și un avans mai redus al costurilor cu forța de muncă – unde efectele pandemiei încă persistă.
Banca centrală notează în minută creșterea randamentelor la titlurile de stat, deprecierea leului – pe care le pune pe seama contextului extern -, dar și avansul masei monetare, în timp ce remarcă reducerea graduală a deficitului.
Analiștii au arătat că BNR nu va mai reduce dobânda cheie în condițiile unei combinații de inflație mai mare – inclusiv la nivel internațional – și de creștere economică mai ridicată.
