Realizarea unui plan național de relansare a domeniului culturii, bazat pe predictibilitate, care să prevadă o schemă de redeschidere a activităților, și pe baza căruia artiștii și operatorii să-și poată planifica activitatea, constituirea unui grup de lucru interministerial pentru a putea valida rapid propunerile și a stabili decizii și măsuri compensatorii pentru cei care nu-și pot relua activitatea, sunt măsurile solicitate de reprezentanții industriilor culturale, creative și a ospitalității.
„Sectorul cultural a fost primul închis și de un an este complet blocat. Discutăm despre mii de angajați, de sute de milioane care sunt atrase și cheltuite în economia românească datorită acestui sector. Toate țările din Uniunea Europeană au luat diferite măsuri compensatorii de susținere a tuturor celor cărora într-un mod discriminatoriu, neconstituțional le-au fost blocate mai mult sau mai puțin dreptul la muncă, la activitate economică. Discutăm doar de corectitudine, de a avea șanse egale în piața unică. Este important să jucăm după aceleași reguli, nu doar să luăm aceleași măsuri, ci și să oferim suportul necesar la fel cum se întâmplă în orice alte țări. Ca soluții, pe de o parte am menționat compensații juste, iar pe de cealaltă parte vrem să discutăm despre ce ar însemna să reluăm treptat activitatea și șansa de a ne retrăi viața cum suntem obișnuiți. Există soluții de genul teste rapide, certificate de vaccinare. Oamenii vor putea participa în siguranță la evenimente, să meargă în diferite locuri și să poată avea opțiuni”, spune Bogdan Buta, fondator Untold/Neversea, adăugând că, deși au existat discuții cu autoritățile locale și au fost identificate soluții, lucrurile au fost blocate la nivel decizional.
Constituirea unui grup interministerial pentru luarea rapidă a deciziilor este susținută și de Dragoș Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianței Pentru Turism, care îndeamnă statul să ia niște măsuri concrete pentru a salva aceste industrii.
„Avem nevoie absolut obligatoriu de un for decizional unde este necesar ca premierul să stea la masă, ca miniștrii de Finanțe, de Economie, de Cultură să stea la masă, ca tot ce înseamnă sănătate să stea la masă, de la Ministrul Sănătății și până la cei care decid regulile. Credem că atâta timp cât avem peste un milion de oameni vaccinați, câteva milioane au trecut prin boală și au anticorpi și atâta timp cât există teste rapide care se pot face în câteva secunde, minute, nu există un motiv real pentru ca acești oameni să nu poată să beneficieze de mobilitate și de prezență socială, de libertatea de a se întâlni, de a se bucura și de a avea experiențe. Nu este niciun fel de discriminare. Avem vaccinați, trecuți prin boală și testați. Referitor la cine ar trebui să suporte prețul testelor rapide, cred că industria este dispusă să facă eforturile în sensul acesta pentru a reporni”, spune Anastasiu.
De altfel, Daniel Mischie, președintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), solicită autorităților să ofere un exemplu prin respectarea legislației în vigoare, prin acordarea compensațiilor industriilor care au fost afectate în așa fel încât și industriile să poată respecta, la rândul lor, aceste reglementări.
„În această perioadă au fost câteva lucruri care s-au făcut de către HORA împreună cu administrația centrală și aici mă refer la faimosul miliard inițial alocat pentru HoReCa, ulterior pentru salvarea întregii economii, dispus pe trei măsuri. Măsura unu a fost acordată în întregime și mă refer la granturi foarte mici, măsura a doua, din 22.000 de companii care au aplicat din toate domeniile de activitate, doar 3.000 de companii au primit fonduri pentru capitalul de lucru. Măsura a treia a fost complet anulată și va fi refăcută. Măsura dedicată pentru operatorii din industria ospitalității, programul de 20% despăgubire din diferența cifrei de afacere, astăzi pur și simplu stă la Ministrul Economiei și nu se fac pași rapizi în acest sens. Măsura de 20% se referă la anul 2020. Industria ospitalității împreună cu alte industrii au cerut ca despăgubirile să fie acordate și pentru anul 2021, un an în care guvernul actual contribuie cu restricții pentru rezolvarea crizei sanitare, dar nu asigură compensații în acest sens. Operatorii care au respectat aceste reguli constată că partenerul de discuție, autoritățile, nu respectă și nu duce la împlinire ceea ce au stabilit împreună. Drept urmare credem că este impropriu ca astăzi cei care nu respectă regulile să solicite respectarea altor reguli”, declară Mischie, susținând că dacă programul de funcționare a restaurantelor va fi iarăși diminuat, nu va mai fi sustenabil să ții deschis un restaurant.
Referitor la introducerea opțiunii de a efectua teste rapide pentru a intra într-un restaurant sau a participa la un eveniment, Mischie spune că organizatorii de evenimente, proprietarii de restaurante, de cluburi, de baruri vor decide dacă vor suporta aceștia sau clienții prețul acestui test.
Realizarea unui plan care să ofere predictibilitate atât operatorilor, angajaților, cât și populației pentru a-și relua viața este una dintre măsurile susținute și de Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).
„Statul nu-și asumă un plan de acțiune, nu-și asumă un calendar de evenimente predictibil astfel încât oamenii care lucrează în industria noastră să-și poată face un plan de viață. Ce planuri poate să-și facă populația acestei țări care poate vrea să meargă în vacanță, să meargă la concerte, să-și reia viața, în care tu, stat, nu-ți asumi un calendar predictibil. Pentru că, tu, stat poți anticipa când vei avea puterea să testezi un număr x de persoane. Nu luăm măsuri crezând că va trece pandemia, deși nu va trece. Nu ne asumăm măsuri pentru salvarea acestor industrii pentru că sunt lovite mai mult decât alte industrii. Nu poți lua aceleași măsuri pentru un sector care a căzut cu 10% și pentru unul care a căzut cu 70% sau chiar închise total”, spune Ile.
De altfel, Dragoș Banu, Patronatul Companiilor de Tehnică în Evenimente, susține că statul trebuie să ia măsuri concrete și urgente pentru a salva această industrie și să sprijine aceste companiile de profil din România așa cum se întâmplă în alte țări precum Belgia, Olanda, Germania, Statele Unite ale Americii, astfel, companiile românești vor fi nevoite să-și închidă business-urile, iar companiile străine care au fost susținute în toată perioada aceasta să vină și să lucreze în România, așa cum se întâmplă în alte domenii.
Iar, Bogdan Nedelcu, Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor din România, solicită autorităților să acționeze punctual și rapid pe cele două direcții: oferirea de compensații financiare și un plan de redeschidere concret, cu date specifice.
„După un an de zile de la declararea pandemiei în România, peste 30% din acești profesioniști s-au reprofilat, iar restul se află într-o situație financiară foarte gravă. Când vorbim despre oamenii care lucrează în acest sector, vorbim despre profesioniști care lucrează de foarte mulți ani, care și-au creat niște competențe la locul de muncă în ciuda lipsei unei sistem de educație specific în acest domeniu, oameni pe care dacă îi pierdem, ne vom trezi peste 6 luni, un an, fără forță de muncă care să ducă la îndeplinire organizarea unui eveniment. Este inadmisibil ca după un an de zile, zeci de întâlniri, să nu se pună în aplicare un plan, să nu avem un plan și predictibilitate pentru a deschide acest sector. Nu mai avem nevoie de promisiuni, de declarații politice, de campanii electorale. Vrem să știm când avem 20% vaccinați ce se poate întâmpla, când stagnează cazurile la 1 coeficient, putem lucra sau nu putem”, spune acesta.
