Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 3%, în linie cu așteptările analiștilor. Banca se așteaptă la o inflație în creștere, peste prognoza anterioară, care era deja la două cifre, și arată că sunt incertitudini mari aduse de războiul din Ucraina atât în ceea ce privește evoluția prețurilor, cât și cea a economiei.
BNR a decis și creșterea ratelor simetrice din jurul dobânzii cheie. Dobânda Lombard crește de la 3,5% pe an la 4% pe an, în timp ce dobânda la facilitatea de depozit crește de la 1,5% pe an la 2% pe an.
Inflația a crescut la 8,5% pe an în februarie, de la 8,2% în decembrie. BNR se așteaptă ca inflația să crească mai pronunțat în următoarele luni decât anticipa în raportul din februarie, ca urmare a șocurilor suplimentare pe partea ofertei aduse de războiul din Ucraina. Inflația va fi astfel, estimează BNR, peste nivelul de 11,2% estimat pentru finele lunii iunie.
Prețurile de consum în creștere sunt efectele creșterilor mult mai ample decât era estimat ale prețurilor combustibililor și mai ales ale alimentelor procesate, pe fondul scumpirii țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, în contextul războiului. De altfel, invazia rusească din Ucraina este considerată de BNR drept o sursă mare de incertitudini la adresa evoluției inflației și economiei.
”Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare”, se arată în comunicatul BNR.
Analiștii estimau că schemele de compensare și plafonare a prețurilor la energie ar fi trebuit să reducă din impactul inflaționist. BNR arată însă că majorarea cotațiilor internaționale are efecte mai puternice decât schema internă de sprijin, dar că rămân incertitudini din felul în care facilitățile pentru consumatori vor fi luate în calculul indicelui prețurilor de consum.
În plan economic, BNR remarcă revenirea ușoară a activității în primul trimestru din acest an, așa cum reiese din indicatorii cu frecvență ridicată – creșterea industriei și construcțiilor. Piața muncii a avut evoluții mixte, potrivit BNR. Efectivul salariaților a ajuns la un nivel record și companiile au raportat un deficit de forță de muncă în creștere, dar pe de altă parte șomajul a crescut la 5,7% începând cu decembrie, nivel menținut și în ianuarie și februarie.
Pe de altă parte, poziția externă a României s-a deteriorat la începutul anului, pe fondul creșterii deficitului de cont curent, după triplarea deficitului comercial în ianuarie față de luna corespunzătoare din 2021.
BNR menționează și creșterea cotațiilor din piața monetară interbancară la maximele ultimilor 9 ani, pe fondul înăspririi condițiilor de lichiditate și al așteptărilor pieței privind creșterea dobânzii cheie. Dobânzile la titlurile de stat au crescut și ele spre maximele ultimului deceniu, evoluție pusă de BNR pe seama deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din regiune, după declanșarea războiului din Ucraina și instituirea sancțiunilor internaționale.
Leul a rămas, practic, nemișcat în ultimele două luni, în timp ce valutele din regiune au fluctuat puternic. BNR arată că această evoluție vine din gestionarea lichidității și apoi din calmarea volatilității pe piața internațională, în timp ce analiștii menționează și intervențiile băncii centrale pentru susținerea leului prin vânzarea din rezervă.
În rândul incertitudinilor din perioada următoare BNR menționează din nou situația fiscală și absorbția de fonduri europene, mai ale în condițiile în care fondurile PNRR sunt deblocate doar după îndeplinirea unor condiții. La dificultatea consolidării fiscale – adică a scăderii deficitului – se adaugă și contextul războiului, inclusiv înăsprirea condițiilor de finanțare.
