Banca Națională a României a identificat două riscuri sistemice severe și în creștere la adresa stabilității financiare: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, războiului din Ucraina și al pandemiei COVID-19 și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice și internaționale, potrivit celui mai recent Raport de Stabilitate. În plan financiar, un nou moratoriu bancar riscă să ducă la amânarea recunoașterilor întârzierilor la plată.
Riscurile la nivel global au crescut după declanșarea războiului din Ucraina, generând creșterea suplimentară a prețurilor la energie, combustibili și materii prime. Criza energetică era văzută drept un risc sistem sever și în raportul BNR din decembrie, însă acum perspectiva s-a deteriorat.
”Prețurile la energie au înregistrat noi maxime după începerea războiului în Ucraina, cu efecte asupra securității energetice, în special în situația unor posibile perturbări pe viitor asupra accesului la gaze naturale și petrol”, arată BNR.
Banca centrală menționează că deși Ucraina și Rusia au o pondere de doar 2% în producția economică globală, cota celor două țări în producția de hidrocarburi (mai ales Rusia, al treilea producător global de petrol, al doilea de gaz natural) și materii prime alimentare (un sfert din exporturile globale de grâu, 60% din cele de ulei de floarea soarelui) este una ridicată.
Prețul gazului natural a depășit maximul atins în cursul anului 2021 și se menține pe o tendință de creștere, însă în cazul petrolului se observă o temperare după maximul atins în prima parte a lunii martie, arată BNR. Indicele prețurilor la alimente (FAO Food Price Index) a înregistrat maximul istoric în luna martie 2022.
Banca centrală menționează ca riscuri la adresa creșterii economice incertitudinile la nivel global, în special pentru economiile emergente, pe fondul războiului din Ucraina și al creșterii prețurilor la energie și materii prime.
Deficitul bugetar pentru acest an ar putea depăși nivelul prevăzut de 5,8% în condițiile în care creșterea economică estimată de FMI la 2,2% este la jumătate față de cea pe care a fost fundamentat bugetul și cheltuielile au fost majorate pentru susținerea categoriilor vulnerabile la criza energetică, arată BNR. Creșterea economică de 6,5% din primul trimestru din acest an poate contribui la o dinamică mai favorabilă a economiei, admite BNR, fără să insiste asupra datelor publicate recent de Statistică.
Deteriorarea contului curent este menționată de asemenea printre vulnerabilitățile macro. Anul trecut contul curent a ajuns la un deficit de 7% din PIB și în primul trimestru din acest an a crescut cu trei sferturi în termeni de volum.
BNR menționează creșterea puternică a cheltuielilor cu dobânzile – un avans de 61% în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut – pe fondul creșterii spread-ului de dobândă față de Germania la 5,86% în aprilie, respectiv 7,2% în mai 2022. Evoluția este pusă de BNR pe seama temperării revenirii economice, presiunilor inflaționiste în creștere, deficitului bugetar ridicat și a riscul geopolitic în ascensiune.
Celelalte două riscuri sistemice identificate, cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se mențin la un nivel ridicat, cu perspective de creștere în cazul primului risc și, respectiv, de menținere pentru cel de-al doilea.
În privința PNRR banca centrală menționează că sunt de îndeplinit 507 ținte și jaloane stricte pentru perioada 2021-2026, dintre care la finalul anului 2021 România îndeplinea 17 din cele 21 de ținte asumate pentru anul trecut. La această evoluție se adaugă istoricul slab al absorbției de fonduri structurale de 57% din alocări pentru exercițiul financiar 2014-2020.
Riscul de credit rămâne important pentru sectorul bancar, notează BNR, dar arată că evoluțiile din ultima perioadă au fost favorabile în ceea ce privește rata creditelor neperformante, care a ajuns la 5,3% în cazul companiilor – minimul ultimilor 7 ani - , respectiv a scăzut cu 0,3 puncte în cazul populației comparativ cu decembrie anul trecut la 3,1%. BNR vede vulnerabilități în rândul debitorilor care au apelat la moratoriul public – rata de neperformanță pe această categorie este de 13,8% față de 4,2% în cazul companiilor nefinanciare, respectiv de 10% față de 3% în cazul populației.
”Aceste vulnerabilități sunt de natură să fie amplificate de introducerea de noi moratorii, dacă vor întârzia recunoașterea întârzierilor la plată”, arată BNR.
Banca centrală mai consideră și că am putea asista la o manifestare mai ridicată a riscului de credit în perioada următoare, având în vedere pe de o parte creșterea fluxului de credite noi pe segmentul companiilor și pe de altă parte creșterea incertitudinii economice.
