Bancherii vor solicita Președinției să sesizeze Curtea Constituțională pe darea în plată, invocând retroactivitatea și încălcarea dreptului de proprietate, și să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, a declarat directorul executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), Bogdan Preda.
"Până acum, Președinția a fost trecută în preștiință, la BCC, cum s-ar spune. Acum vom scrie în mod direct să subliniem că această lege era în discuție de mult timp pentru transpunerea directivei de către ANPC, cu propunerile noastre de acolo. În paralel, vom prezenta la Președinție ceea ce considerăm noi că reprezintă aspecte neconstituționale, menționând și faptul că s-a pornit de la o inițiativă, îmbrăcată populist sub forma protecției sociale, și s-a ajuns la cu totul altceva", a explicat Preda la o întâlnire cu presa.
CPBR va pune și problema rapidității cu care s-a aprobat această lege, având în vedere că la sfârșitul acestui an ar trebui să intre în implementare legea insolvenței persoanelor fizice, iar în ianuarie urma să fie implementată Directiva 17/2014 a Comisiei Europene privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale.
"Această lege a fost grăbită prin cele mai diverse tertipuri, pentru a intra în vigoare înainte de 26 decembrie, când intră legea insolvenței personale", a mai spus Preda.
Camera Deputaților a adoptat, ieri, proiectul de lege privind darea în plată. Cu o zi înainte, Comisia Juridică îi dăduse raport favorabil, fără să accepte propunerile bancherilor de a formula amendamente. Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă. Pentru a intra în vigoare, trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, apoi va produce efecte după 15 zile.
Legea prevede că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar. Bancherii spun că legea încalcă Constituția, că le va aduce mari pierderi și va limita drastic accesul la finanțare. Pentru a stinge datoria, debitorul persoană fizică notifică creditorul, prin intermediul unui notar, unui executor sau a unui avocat, că vrea să dea în plată bunul imobiliar ipotecat. Băncile nu se pot opune, dacă procedura descrisă în lege este respectată. După ce actele de schimbare a proprietarului sunt semnate în fața unui notar, toate datoriile clientului sunt șterse, iar bunurile imobiliare rămân băncii.
Legea avantajează cel mai mult pe cei care au apartamente, case, terenuri sau spații comerciale ipotecate în favoarea băncilor, dar care valorează mai puțin decât creditul.
Cei cu credite în valută acordate în perioada de boom a creditării vor fi cei mai tentați să lase casele luate pe credit băncilor, dacă situația lor financiară e proastă.
Banca Națională a României, care s-a opus proiectului, spune că de efectele legii vor beneficia inclusiv oameni de afaceri care au luat credite pentru speculații imobiliare, pentru că nu există nicio limită privind valoarea datoriei și că legea nu este una cu caracter social.
Consiliul Patronatelor Bancare ceruse deputaților din Comisia Juridică să preia o formulă agreată cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care introducea criterii sociale. Propunerile prevedeau că debitorul și soțul/soția acestuia nu dețin o altă proprietate imobiliară și nici nu au deținut una în ultimii trei ani, că achiziționarea bunului ipotecat a fost făcută prin credit, că imobilul ipotecat e locuința familiei, că rata lunară depășește 60% din venitul debitorului, că acesta nu are alte active pentru acoperirea datoriei, iar împrumutul nu e mai mare de 150.000 de euro. Propunerile nu au fost însușite sub formă de amendament de niciunul dintre deputații care au participat la ședința comisiei.
În opinia BNR, legea ar putea duce la limitarea drastică a creditării, pentru că băncile vor cere avansuri mai mari pentru creditele ipotecare.
Banca centrală estimează că băncile comerciale vor avea pierderi de două până la patru miliarde de lei din efectele acestei legi, iar o bancă ar putea chiar intra în faliment, ceea ce va contamina alte trei bănci, potrivit lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere.
În ziua aprobării legii în Parlament, acțiunile Băncii Transilvania și BRD au scăzut cu 5% și, respectiv, 6% Perspectiva ca datornicii cu probleme să arunce pe masa bancherilor cheile imobilelor ipotecate i-a făcut pe investitorii de la Bursa de Valori București să arunce la rândul lor în piață acțiunile bancare.
