Banca Mondială înrăutățește prognozele pentru România. Economia este așteptată să scadă, afectată de reducerea "drastică" a consumului

Economia ar urma să-și revină de anul viitor, cu o creștere anticipată la aproximativ 1,9% în intervalul 2027-2028, susținută de redresarea veniturilor reale, coroborată cu încetinirea inflației, potrivit unui raport actualizat al Băncii Mondiale privind economiile în care este prezentă.

Polonia se remarcă prin expansiunea sa constantă în rândul țărilor din Europa Centrală, se arată în raport.

CITEȘTE ȘI Revenire peste așteptări a comerțului. Prima creștere anuală de după august 2025. „Consumul arată o îmbunătățire mai clară” GRAFIC

Economia poloneză este estimată să crească cu 3,6% în 2026, ritm neschimbat față de 2025, susținută de cheltuieli publice mai mari (în special în domeniul apărării și al infrastructurii) și de o cerere solidă din partea consumatorilor.

În Bulgaria, cererea internă puternică - alimentată de creșterea salariilor reale, de expansiunea creditării și de relaxarea politicii fiscale - a sprijinit creșterea economică, însă a impulsionat inflația și a dus la o amplificare semnificativă a deficitului fiscal.

“În schimb, în ​​România, consolidarea fiscală și costurile mai ridicate ale energiei au redus drastic cheltuielile de consum, ceea ce a condus la o prognoză de scădere a PIB-ului real cu 0,5%”, conform Băncii Mondiale.

O expansiune economică mai pronunțată la nivelul UE ar trebui să contribuie la menținerea unei creșteri relativ stabile în Europa Centrală, de aproximativ 2,5%, în perioada 2027-2028.

În România, redresarea veniturilor reale, coroborată cu încetinirea inflației, ar trebui să favorizeze revenirea creșterii economice la o medie de aproximativ 1,9% în intervalul 2027-2028, cu un avans de 1,7% preconizat în prezent pentru 2027.

CITEȘTE ȘI România, în topul țărilor UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale

“Cu toate acestea, consolidarea fiscală va continua să limiteze cererea internă, pe măsură ce economia trece către un model de creștere bazat pe investiții”, se arată în raport.

Polonia va urma o traiectorie inversă: ritmul de creștere este estimat să încetinească de la 3,6% în 2026 la o medie de 2,8% în perioada 2027–2028, pe măsură ce se încheie alocarea fondurilor prin intermediul Mecanismului UE de Redresare și Reziliență, iar ritmul mai lent de creștere a salariilor reale temperează consumul gospodăriilor.

În Bulgaria, consolidarea fiscală și creșterea mai lentă a salariilor reale ar trebui să tempereze avansul economic la aproximativ 2,6% pe an în perioada 2027–2028, după o perioadă marcată de o creștere puternică a consumului și a cheltuielilor guvernamentale.

Banca Mondială notează că deficitele din Europa Centrală rămân ridicate, în principal din cauza creșterii cheltuielilor pentru apărare, precum și a costurilor legate de îmbătrânirea populației și de asistența medicală.

Deficitul Poloniei este estimat să rămână în mare parte neschimbat în acest an, situându-se la 7% din PIB, întrucât creșterea cheltuielilor pentru apărare, a transferurilor sociale și a investițiilor limitează consolidarea fiscală.

Pe de altă parte, România implementează cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune, deficitul urmând să scadă cu aproape 2 puncte procentuale, până la 6% din PIB în 2026, pe fondul unor măsuri privind veniturile și al unui control mai strict al cheltuielilor curente, arată banca.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ România scapă de junk. Rating ținut pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor de S&P. Și perspectiva negativă este menținută. Mesajul tranșant al agenției

Totodată, investițiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, fondurile UE finanțând peste 70% din cheltuielile de investiții.

“Deși costurile de împrumut ale statului au crescut în întreaga regiune ECA, pe fondul îngrijorărilor sporite privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată înregistrată în România ar putea reflecta o percepție mai favorabilă a pieței față de efortul de consolidare fiscală”, conform raportului citat.

Presiunile fiscale sunt pronunțate în Bulgaria, unde se estimează că deficitul se va adânci semnificativ, ajungând la 5,3% din PIB în 2026 (față de 3% din PIB anul trecut), din cauza creșterii rapide a cheltuielilor sociale, a investițiilor municipale sporite și a majorării subvențiilor pentru energie.

Banca Mondială amintește că toate cele trei țări fac obiectul procedurii privind deficitul excesiv a Comisiei Europene, mecanism menit să asigure respectarea normelor fiscale ale UE referitoare la datoria publică și la deficitele fiscale.

CITEȘTE ȘI Tranzacție în România: Morphosis Capital iese din acționariatul Stay Fit Gym. Fondatorii lanțului de săli de fitness se alătură 18GYM, susținută de Enterprise Investors

Proiectele din domeniul energiei, al inteligenței artificiale (AI), al infrastructurii digitale și al industriei au continuat să atragă capital în întreaga regiune, în pofida obstacolelor generale care afectează investițiile, potrivit băncii.

În România, anul acesta au fost instalate elemente majore de infrastructură offshore, pe măsură ce lucrările la proiectul Neptun Deep (în valoare de 4 miliarde de euro) au avansat, producția de gaze urmând să înceapă în 2027.

Între timp, avântul energiei din surse regenerabile în Bulgaria a stimulat investițiile în sisteme de stocare a energiei în baterii, capacitatea operațională de stocare depășind 16% din capacitatea totală a sistemului de energie electrică în 2026 - una dintre cele mai mari ponderi la nivel mondial.