Analiștii cred că, și la ședința de politică monetară de azi, BNR o să mențină neschimbată rata cheie la nivelul de 7% pe an. Foarte așteptat este raportul de inflație ce urmează să fie publicat ulterior și în care BNR va arăta noua prognoză.
Rata inflației a scăzut la 14,5% în martie de la 15,5% în februarie și 16,4% la finele lui 2022, în mare măsură ca urmare a unui efecte de bază. Inflația a fost peste estimarea BNR de 14,1% la finele primului trimestru, dar mai important este de văzut dacă aceasta va continua să scadă relativ consistent până la 7% la finele anului.
În februarie și martie, inflația lunară a fost de 1% pe an, în continuare foarte ridicată, mai ales în condițiile în care anul trecut inflația lunară a fost de 1,2% pe an și a fost trasă mult în sus de explozia de prețuri din aprilie. În curând, creșterile de prețuri din aprilie 2022 urmează să iasă din calculul ratei anuale a inflației publicate de Statistică, dar o inflație de o singură cifră vom vedea, potrivit estimărilor BNR, abia din vară.
Rata inflației de bază, un indicator urmărit mai mult de băncile centrale, care exclude, printre altele, prețurile volatile și pe cele administrate, a ajuns la vârf în februarie la 15,1% și a scăzut la 14,7% în martie, dar este așteptată de acum să stea peste rata cheie, potrivit estimărilor BCR, ceea ce indică presiuni inflaționiste fundamentale în economie.
De inflație depinde și ce va face BNR cu ratele de politică monetară, care momentan par fixate la nivelul stabilit în ianuarie de 7% pentru rata cheie, 6% pentru rata la depozitele băncilor și 7% pentru facilitatea Lombard.
Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, se așteaptă la o scădere a dobânzii cheie în primul trimestru din 2024 și crede că BNR va avea nevoie de o consolidarea clară a tendinței de scădere a inflației până să facă o mișcare.
”Ratele reale pozitive (inflația sub rata cheie) ar putea fi un declanșator pentru acțiune. Estimările noastre de inflație arată că acest lucru s-a putea întâmpla în februarie-martie 2024, când inflația ar trebui să scadă la sub 7%”.
Totodată, arată Tătaru, BNR pare deja să fi trecut la o politică monetară mult mai relaxată prin tolerarea surplusului record de lichiditate din piața interbancară, pentru gestionarea căruia nu a intervenit cu operațiuni de piață, ceea ce a dus la scăderea dobânzilor la sub 7% în cazul ROBOR la 3% și la sub 6% în cazul ratelor la tranzacțiile interbancare.
”Creșterea economică în România este într-o decelerare vizibilă, deși creșterea salariilor rămâne robustă, ceea ce menține consumul pe linia de plutire, în timp ce vânzările retail chiar au accelerat cu 2,2% în primul trimestru față de precedentul. În ansamblu, așa cum subliniază și BNR în minuta ultimei ședințe de politică monetară, încetinirea economică, încetinirea economică este probabil să fie mai modestă decât anticipa banca centrală, ceea ce implică un nivel ușor peste așteptări a excesului de cerere”, consideră Tătaru.
BNR ar urma să vină mai târziu cu reduceri ale ratei cheie decât Banca Centrală din Polonia, arată BCR, în condițiile în care excesul de lichiditate face ca dobânda relevantă acum să fie cea a facilității de depozit, de 6% pe an, în timp Banca Poloniei are rata cheie la 6,75%. Abia în trimestrul al treilea din 2024 estimează BCR că am putea avea prima reducere a ratei cheie la leu.
”Este puțin probabil ca BNR să anunțe sfârșitul ciclului de înăsprire a dobânzilor, având în vedere incertitudinea ridicată a prognozei, și să reitereze dependența de date. Nu excludem o referire directă în comunicatul de presă al BNR cu privire la disconfortul tot mai mare creat de întărirea leului în ultimele luni, care a fost întâmpinată până acum de banca centrală cu relaxarea managementului lichidității pentru a descuraja tranzacțiile carry și prin intervențiile valutare”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
ING se așteaptă la o depreciere de 2-3% a leului, care ar urma să fie făcută treptat după ce inflația va scădea.
