Economiștii așteaptă o nouă creștere a ratei cheie a Băncii Naționale a României, care trebuie să țină ritmul cu băncile centrale din regiune, în condițiile în care are cea mai mică dobândă.
BNR este așteptată să crească rata de politică monetară de la 3,75% la 4,5%, un salt de 0,75 puncte procentuale similar celui de la ședința precedentă din mai, arată consensul analiștilor, în condițiile unei inflații care a depășit din nou așteptările băncii centrale și a ajuns la 14,5% în mai.
Chiar și cu această creștere accelerată de la ultimele două ședințe, BNR rămâne departe de celelalte bănci centrale din regiune. În iunie Banca Națională a Poloniei a crescut rata de referință cu 0,75 puncte la 6% și în această săptămână, la o zi după BNR, are o nouă ședință unde este așteptat un pas similar.
Guvernatorul BNR declara în mai că BNR trebuie să mărească pasul pentru reducerea ecartului față de celelalte țări din regiune, în condițiile în care ”creditorii încep să ridice din sprâncene”. Ungaria a ajuns cu dobânda cheie la 7,75%, în timp ce Cehia este la 7%.
”Nivelul curent al inflației și al prognozei combinat cu deficitele gemene mai ridicate ar trebui să fie argumente puternice pentru o politică monetară mai strictă a BNR în raport cu celelalte bănci centrale din Europa Centrală și de Est. De fapt, ne străduim să vedem motive pentru o rată cheie mai mică în România față de regiune, mai ales având în vedere revizuirile recente ale datelor privind creșterea economică”, arată Ciprian Dascălu, economist șef la Banca Comercială Română.
Creșterea economică a accelerat puternic în primul trimestru din acest an, după ce Statistica a revizuit datele și a văzut scăderi de prețuri în mai multe sectoare importante din economie. O creștere mai mare a produsului intern brut înseamnă că BNR ar trebui să revizuiască în sus și calculele privind excedentul de cerere din economie (pe care îl vedea practic închis în această vară), ceea ce înseamnă că potențialul inflaționist e mai mare decât se aștepta.
Rata la facilitatea de creditare (Lombard) este cu un punct procentual mai mare decât rata cheie și BCR se așteaptă ca acest ecart să fie menținut. După o creștere de 0,75 pp miercuri, dobânda cheie este apoi estimată de BCR să ajungă 5,5% la finele anului, cu Lombard la 6,5%.
”Deficitul mare de lichiditate din piața monetară generat de intervențiile valutare ale BNR face ca ratele de dobândă relevante să rămână semnificativ deasupra celei la facilitatea de creditare și la condiții monetare mai strânse decât sugerează nivelul ratei cheie”, arată Dascălu.
Dobânzile medii din piața interbancară au crescut în mai la 4,27% de la 3,45% în aprilie, iar în iunie au făcut un nou salt la 4,42%. ROBOR la 3 luni a crescut și mai rapid, de la 4,72% în aprilie la 5,52% în mai și la 6,17% în iunie, pentru ca recent să ajungă la peste 6,5%.
ING Bank se așteaptă, de asemenea, ca deficitul de lichiditate să mențină ratele decuplate nu doar de dobânda cheie, dar chiar și de rata Lombard. Banca olandeză se așteaptă la o inflație care să depășească pragul de 15% în iunie (vârful actualei explozii) și vede o majorare a ratei cheie de 0,75 pp miercuri, urmată de alte creșteri până la 6% la finele anului, nivel care ar urma să fie menținut și anul următor.
UniCredit Bank estimează că inflația ar putea depăși 15% în septembrie, ca urmare a creșterii prețurilor la alimente și energie. Inflația ar urma să fie la 14% la finele anului, în timp ce rata inflației de bază, urmărită de banca centrală, ar urma să ajungă la 10%. Chiar și în aceste condiții, UniCredit consideră că BNR va rămâne preocupată de cererea internă mai slabă și va căuta să crească mai puțin rata cheie, care ar urma să ajungă la 6% la finele anului și să fie ținută acolo și în 2023, în timp ce ratele interbancare ar urma să ajungă la circa 7%.
Leul ar urma să piardă circa o treime din puterea de cumpărare la finele lui 2023 în raport cu sfârșitul anului 2020, potrivit estimărilor pe baza datelor oficiale.
