Compania estoniană de ridesharing Taxify (rebranduită recent în Bolt) și-a contactat utilizatorii din România după intrarea în vigoare a noilor reguli privind taximetria, transmițându-le că activitatea sa continuă în București, Cluj-Napoca și Timișoara și că le va oferi șoferilor parteneri sprijin financiar și juridic. Un mesaj similar a fost transmis și de compania americană Uber.
"Dragă yyy,
Cel mai probabil ai auzit de schimbarea legii taximetriei, care a intrat în vigoare astăzi.
Vrem să te asigurăm că activitatea Bolt continuă în București, Cluj-Napoca și Timișoara. De asemenea, le oferim șoferilor parteneri sprijin financiar și juridic.
Alegând să călătorești cu noi, arăți că susții o nouă legislație, care să le permită pasagerilor să aibă parte de un transport urban modern, accesibil și fiabil", este mesajul Bolt, similar celui al Uber.
Și platforma Clever Taxi precizează că își continuă activitatea pe plan local, susținând că funcționează exclusiv în colaborare cu șoferi autorizați, fie că sunt șoferi de taxi sau șoferi în regim rent a car.
Noile reguli pentru transportul în regim de taxi, avizate de Guvern în luna martie, sunt valabile de astăzi, fiind introduse cu argumentul că la acest moment nu pot fi sancționate persoanele fizice sau juridice care nu respectă anumite norme, ceea ce a determinat perpetuarea efectuării transportului public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deține pentru acesta, după caz, autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, conducând la calitatea necorespunzătoare a serviciului de taximetrie și creșterea evaziunii fiscale.
Tototdată, cu acordul Guvernului, Senatul a aprobat recent legea pentru serviciile de ridesharing, care impune platformelor ca Uber și Taxify să se înregistreze fiscal în România și să raporteze cursele, obligând și la plata unei taxe anuale. Aceleași prevederi sunt valabile și pentru șoferii care obțin curse prin intermediul aplicației Clever Taxi.
În documentul valabil de astăzi este prevăzut că serviciile de transport în regim de taxi, ca servicii de utilitate publică, sunt organizate de către autoritățile locale inclusiv cu garantarea respectării drepturilor și intereselor utilizatorilor serviciilor de transport în regim de taxi și atribuirea în gestiune delegată a executării serviciilor către transportatori autorizați. Această autorizare, impusă și până astăzi, va fi însă luată în calcul pe baza noilor condiții.
"Serviciile de transport public local în regim de taxi fac parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică, se desfășoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației publice locale și se efectuează numai de către transportatori autorizați de către autoritatea de autorizare", se arată în documentul care reglează însă acum o serie de condiții de autorizare.
Este eliminată și sintagma de transport "repetat", o problemă semnalată de Profit.ro în urmă cu doi ani, când Guvernul a redactat un proiect asemănător. Concret, guvernanții au constatat că poliția nu îi poate amenda pe taximetriștii care lucrează fără autorizație, din cauza modului în care este formulată legea, și vor clarifica regulile astfel încât șoferii aflați în această situație - în care, cel puțin teoretic, sunt încadrați și cei ai companiei Uber - să încaseze mai ușor amenda.
"Portița" din lege este generată de modul în care, în iunie 2015, în Legea privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, a fost scris acest articol pentru a explica cui va fi aplicată amenda de până la 5.000 de lei : "persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea, în mod repetat, de transport public, contra cost, de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul". Acum, Guvernul a constatat că taximetriștii fără autorizație nu pot fi amendați pentru simplul fapt că polițiștii care îi opresc în trafic nu pot dovedi că aceștia au transportat călători în mod repetat.
Astfel, șoferul în cauză poate fi amendat acum de poliție imediat cum este prins, foarte posibil prin situații de flagrant cu ajutorul anumitor pasageri.
Documentul poate fi văzut integral AICI
Documentul este avansat în contextul în care taximetriștii au protestat în fața Guvernului, reclamând o lipsă de reacție a autorităților față de cerințele lor față de platformele de carsharing, fiind invocate companiile Uber, Clever și Taxify, ultimele două pe motiv că - potrivit protestatarilor - ar fi facilitat înscrierea în aplicație și a altor șoferi decât taximetriști profesioniști. La acel moment, Ministerul Transporturilor le-a transmis că le va rezolva solicitările.
"Suntem de acord cu protestatarii că este nevoie de reglementări clare pentru toate tipurile de transport din oraș și încurajăm orice dezbatere pe această temă. Ne dorim să fim un partener pentru autorități. Susținem reglementarea serviciilor de transport alternative și, între timp, i-am sprijinit pe toți partenerii care au dorit să obțină un atestat de șofer profesionist", au transmis atunci și oficialii Uber.
Profit.ro a relatat recent că o asociație din București și mai multe firme de taximetrie au dat în judecată subsidiarele locale ale companiilor americane Uber și estoniene Taxify pentru concurență neloială, demersul fiind similar unui litigiu pe care taximetriștii din Cluj-Napoca l-au inițiat împotriva Uber și în care au avut, în vară, câștig de cauză.
Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, ca o companie de transport în sistem ridesharing. Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara. Luna trecută, Uber s-a extins în România, ajungând și în Iași.
Concurentul Uber pe piața locală este startup-ul estonian Taxify (rebranduit recent în Bolt), aplicație operațională în 3 orașe, în București (din 2016), în Cluj- Napoca (din iunie 2018) și în Timișoara (din octombrie 2018).
În România, ca și în alte țări, Uber se confruntă cu "furia" taximetriștilor locali, dar și cu modificările pregătite de autorități.
În aprilie 2017, transportatorii și taximetriștii care fac parte din Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) au organizat de asemenea proteste în fața sediului Guvernului împotriva Uber, nemulțumiți că pierd clienți.
Pe acest fond, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunțat, la începutul lunii decembrie 2017, intenția de a modifica regulile de desfășurare a transportului în regim de taxi în Capitală. Firea afirma, după o întâlnire cu reprezentanții taximetriștilor, că vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează in prevederile legale, aceștia reclamând, printre altele, "concurența neloială practicată prin sistemele de aplicații online ce oferă servicii ilegale de taximetrie". Aceasta în condițiile în care, în mai multe rânduri taximetriștii din București, dar și cei din alte orașe, și-au exprimat nemulțumirea față de serviciul de transport Uber.
Uber a reacționat atunci spunând că serviciile de carsharing, de taxi și transportul în comun constituie, împreună, soluții care pot duce la reducerea aglomerației, a poluării și pot rezolva problema parcărilor din București. Uber mai spunea că dialogul este cea mai bună cale pentru a oferi bucureștenilor cele mai bune servicii de transport.
În luna aprilie 2018, Profit.ro a prezentat un proiect care prevede că serviciile de ridesharing, precum Uber, vor trebui autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii.
Autorizația va fi emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Această sumă va trebui plătită anual de platformele de ridesharing, în caz contrar autorizația urmând a fi anulată. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație va fi sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective, prevedea proiectul.
Recent, Uber a obținut o nouă licență de operare în Londra, dar doar pe termen de 15 luni, după ce o solicitare anterioară i-a fost respinsă anul trecut, dar poate rămâne fără licență în Turcia.
Evaluată la peste un miliard de dolari, în urma unei finanțări de 175 milioane de dolari, Taxify a deschis subsidiara în România în 2017, an în care afacerile au atins 354.156 lei. Pierderile companiei au însumat 19.671 lei, potrivit www.termene.ro.
