Direcția Generală Antifraudă Fiscală are în curs de investigare trei grupuri distincte de societăți din România în cadrul cărora sunt analizate aspecte care au consecințe fiscale identificate în contextul scandalului internațional Panama Papers, în plus, fiind analizate riscurile fiscale cu privire la alte două grupuri de societăți.
Ministerul de Finanțe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy, a răspuns unei interpelări a deputatului independent Liliana Ciobanu, care dorea să știe de la autorități dacă sunt cetățeni români investigați în urma scandalului Panama Papers, scrie News.ro.
Parlamentarul arată că ANAF a anunțat încă din luna aprilie declanșarea unor investigații legate de dosarele în care au fost implicate persoane și instituții din România, în scandalul Panama Papers, și s-a creat un grup de lucru în care sunt implicați inspectori antifraudă, inspectori fiscali și inspectori specializați în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informațiilor fiscale și executări silite.
Liliana Ciobanu cerea MInisterului de Finanțe, respectiv șefului ANAF, să precizeze cine sunt cetățenii români investigați în urma acestui scandal, ce societăți off-shore le mascau afacerile, ce societăți de avocatură și bănci au fost implicate și au asigurat anonimatul acestor persoane.
CITEȘTE ȘI Statul deschide o platformă online de comparare a comisioanelor bancare În plus, aceasta cerea președintelui ANAF să precizeze nominal persoanele investigate care aveau obligația să își depună declarații de avere și interese.
Răspunsul Ministerului de Finanțe, prin secretarul de stat Attila Gyorgy, precizează că ”la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală sunt în curs de investigare trei grupuri distincte de societăți, în cazul cărora sunt valorificate aspecte care au consecințe fiscale identificate în contextul aprofundării analizei documentelor publicate de «The Internațional Consortium of Investigative Journalists», sub titlul «The Panama Papers»”.
În plus, Ministerul menționează că ”sunt analizate riscurile fiscale cu privire la alte două grupuri de societăți”.
Finanțele mai arată că ”Direcția Antifraudă utilizează constant, în evaluările de risc, date structurate/ nestructurate existente în mediul online, cu scopul identificării și/sau al circumstanțierii unor forme de manifestare a riscurilor fiscale”.
Documentele Panama Papers, unde se află firma de avocatură Mossack Fonseca care s-a ocupat de înființarea companiilor offshore, au pus într-o situație dificilă politicieni și oameni de afaceri din întreaga lume. Premierul islandez, dar și un ministru spaniol și-au dat demisia după ce presa a aflat că au fost implicați în rețeaua de companii offshore din paradisuri fiscale.
Baza de date Panama Papers conține informații despre mai mult de 200 de mii de entități offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul. Informațiile sunt un amalgam de emailuri, copii după pașapoarte, facturi care atestă plata telefonului sau a altor utilități, formulare bancare și, desigur, mii de acte de înregistrare ale unor firme offshore.
Documentele oferă detalii privind afacerile secrete a 128 politicieni și demnitari din întreaga lume. Peste 11 milioane de documente arată cum o industrie globală, formată din case de avocatură și mari bănci, vinde secrete fiscale politicienilor, evazioniștilor și traficanților de droguri, precum și miliardarilor sau celebrităților.
Fiscul din România a înființat un grup de lucru interdepartamental, din care fac parte inspectori antifraudă și cu alte specializări, pentru a verifica informațiile din investigația jurnalistică PanamaPapers și pentru a analiza date referitoare la identitatea persoanelor fizice și juridice implicate.
