Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an, considerabil sub prognoza Guvernului.
Creșterea economică pe întreg anul 2018 a fost confirmată de Institutul Național de Statistică la 4,1%, la nivelul datelor semnal publicate anterior. Dinamica a rămas una ridicată – de două ori peste media UE -, însă este în scădere de la 7% în 2017.
Consumul populației, susținut de creșteri salariale de două cifre, a adăugat 3,3 puncte procentuale la creșterea economică, față de 6,2 pp în 2017. Variația stocurilor a adăugat 2,7 pp la creșterea de anul trecut, în timp ce investițiile în scădere o avut o contribuție negativă de 0,7 pp. Și exportul net a tras creșterea economică în jos cu 1,8 pp, în condițiile creșterii mult mai rapide a importurilor, care s-a văzut și în deteriorarea suplimentară a balanței comerciale și de cont curent.
„Datele privind investițiile au dezamăgit din nou, în timp ce contribuția neobișnuit de ridicată a variației stocurilor pentru al treilea trimestru consecutiv ridică și mai multe îngrijorări privind structura creșterii”, remarcă Dorina Ilașco, analist la BCR.
În timp ce Guvernul PSD/ALDE se bazează pe o accelerare a creșterii la 5,5% în 2019, BCR se așteaptă la o decelerare a avansului real al PIB la 3,1% în acest an, tot cu consumul ca principal contributor, pe fondul creșterii salariilor, în timp ce cererea externă ar putea deveni mai slabă, cu o încetinire a economiei zonei euro, principala destinație a exporturilor românești.
Mai pesimiști sunt analiștii ING Bank, care văd o creștere a PIB de 2,7% în 2019 și de 2,1% în 2020, „cu economia puternic expusă la o recesiune globală”, în condițiile unei structuri slabe a creșterii și a lipsei spațiului fiscal și a reformelor structurale în ultimii ani.
„Datele arată limitările modelului de creștere bazat pe stimularea consumului, care a lăsat și cicatrici adânci asupra poziției externe, cu exporturile nete având cea mai mare contribuție negativă la creșterea PIB după 2007. Cheltuielile publice dezechilibrate sunt reflectate și în contribuția negativă de -0.7pp la creștere a investițiilor. Cu un spațiu fiscal epuizat pe creșterea anvelopei salariale și a beneficiilor sociale, este puțin loc pentru un impuls fiscal care să sprijine investițiile”, notează Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank România.
Dascălu mai adaugă că, și mai rău, investițiile private ar putea fi amânate de măsurile fiscale recente și impredictibilitatea reglementărilor. Guvernul a adoptat, la finele anului trecut, OUG 117, care introduce taxe noi asupra companiilor din energie, telecom dar și asupra băncilor.
Banca Transilvania estimează o decelerare a ritmului de creștere la 2,8% în 2019, „pe fondul finalului ciclului post-criză pe plan extern și provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și mix-ului de politici economice din sfera internă”, notează economistul-șef Andrei Rădulescu.
Economia ar putea accelera la 3,3% în 2020 și 3,7% în 2021, ca urmare a ameliorării climatului investițional, adaugă economistul celei mai mari bănci din România. Scenariul va fi revizuit în perioada următoare prin încorporarea datelor pe 2018 și posibilelor modificări de politică economică, mai notează analistul BT.
