Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat raportul proiectului de lege inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată și care introduce definiții cantitative privind impreviziunea în contractele de credite. Astfel, debitorii vor putea da în plată dacă imobilul ipotecat a scăzut în valoare cu mai mult de jumătate față de momentul adjudecării, moneda creditului a crescut cu mai mult de 20%, gradul de îndatorare a crescut sau debitorul a fost executat silit.
Legea privind darea în plată, adoptată în 2016, a fost amendată de Curtea Constituțională, care a stabilit că debitorii pot transmite băncilor imobilul ipotecat doar în condițiile în care există o situație de impreviziune.
Zamfir a revenit, în noiembrie anul trecut, cu un proiect de modificare a Legii 77/2016 în care impreviziunea este prezumată în funcție de factori financiari, după ce instanțele au avut interpretări diferite despre ce înseamnă și când intervine impreviziunea.
Astfel, propunerea legislativă pentru care deputații PSD/ALDE din Comisia Juridică și-au dat votul prevede că avem impreviziune:
(i) în cazul devalorizării cu mai mult de 50% față de valoarea inițial evaluată a imobilului cu destinația de locuință ipotecat,
(ii) în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depășit cu cel puțin 20% nivelul cursului din data contractării creditului,
(iii) în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depășit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului precum și
(iv) în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinația de locuință;
(v) în alte cazuri care releva un dezechilibru contractual (…)
În această situație s-ar încadra, astfel, cel puțin o parte dintre debitorii care au credite în valută contractate înainte de 2009.
Totodată, proiectul avizat mai prevede că va reveni în sarcina creditorilor să dovedească faptul că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate de către debitor, inclusiv cele de impreviziune, răsturnând astfel cerințele curente în care debitorul este cel care trebuie să dovedească judecătorului că îndeplinește condițiile.
Camera Deputaților este cameră decizională. Proiectul lui Zamfir mai trebuie să treacă de plen și apoi să fie promulgat de către președinte pentru a intra în vigoare, în cazul în care nu este contestat de opoziție sau de către Palatul Cotroceni la Curtea Constituțională, după un eventual vot favorabil în plen.
Banca Națională a României a criticat proiectul, considerând că este neconstituțional și generează incertitudine juridică.
O poziție similară cu cea a BNR au avut și băncile comerciale, care consideră că un astfel de proiect generează indisciplină financiară în rândul consumatorilor și că pragurile privind devalorizarea imobilului și a monedei sunt alese artibrar.
Băncile primiseră, până la finele lunii martie 2019, circa 9100 de notificări de dare în plată, potrivit datelor BNR.
