Banca Națională a României are astăzi o nouă ședință pe teme de politică monetară. Românii cu credite în lei, dar și cei cu economii în moneda națională, așteaptă să vadă dacă banca centrală va continua cu creșterea dobânzii cheie sau dacă va evalua mai întâi impactul deciziilor trecute. „Va fi o decizie la limită”, spune un analist, în condițiile în care presiunea de vânzare pe piețele emergente este în creștere, BNR vinde din rezervă pentru a ține leul, iar dobânzile interbancare sunt în creștere, într-o perioadă când inflația a ieșit din intervalul de confort al băncii centrale.
BNR a crescut în trei rânduri dobânda cheie în acest an, de la minimul istoric de 1,75% la 2,5%. Din toamna anului trecut și până acum, rata ROBOR la 3 luni a crescut de la circa 0,9% la 3,3%, lăsând debitorii cu credite în lei cu mai puțini bani.
Rata anuală a inflației a ajuns de la un nivel apropiat de 0 la începutul lui 2017 la 5,4% în luna mai din acest an, mult peste ținta BNR de 2,5% +/- 1 punct procentual, depășind prognoza curentă a BNR.
10 din 18 economiști chestionați de Bloomberg se așțeaptă ca BNR să mențină nivelul curent al dobânzii cheie, în timp ce 8 mizează de o majorare de 0,25 pp.
Economiștii ING Bank cred că banca centrală va menține nivelul curent al dobânzii, dar că există o probabilitate de 30% pentru o majorare.
„Decidenții sunt probabil reținuți în a lua alte măsuri de întărire a politicii monetare cu o economie care arată semne de încetinire, chiar dacă riscurile pentru perspectiva inflației rămân înclinat în sens ascendent”, arată ING într-o notă.
BCR așteaptă, de asemenea, ca BNR să mențină nivelul actual al dobânzilor, cu 40% șanse pentru o nouă majorare.
„Decizia va fi una la limită și dificilă, BNR se uită la o imagine dificilă, atât în țară cât și afară”, scrie Horia Braun, economist șef al BCR.
Pe plan intern, presiunile inflaționiste din partea ofertei persistă și amenință să inflameze în continuare așteptările inflaționiste, iar pe de altă parte boom-ul economic pare să se răcească într-o oarecare măsură, ceea ce face ca măsurile de întărire a politicii monetare să fie mai puțin necesare. Pe plan extern, perspectivele creșterii economice sunt afectate de creșterea protecționismului, iar piețele emergente sunt afectate de întărirea dolarului, scrie Braun.
Monedele din regiune s-au depreciat semnificativ în ultima perioadă. În ultima lună, euro a câștigat 2,2% față de zlotul polonez, 3,1% față de forintul maghiar și 1,1% față de coroana cehă în ultima lună. De la începutul anului, zlotul și forintul au pierdut peste 5% din valoare, inclusiv coroana cehă a pierdut 2%. Leul este însă neschimbat de la începutul anului, în timp ce lichiditatea a dispărut și dobânzile interbancare au crescut.
Economistul BCR suspectează că banca centrală a intervenit pe curs, și că o scădere cu 900 de milioane de euro a rezervei în iunie nu poate fi explicată. ING estimează că banca centrală a vândut 1 miliard de euro luna trecută.
„Se pare că sistemul defensiv al băncii centrale este activat, întrebarea care se pune este cât de mare vrea să facă barajul BNR”, scrie Braun.
UniCredit Bank crede că banca centrală va majora dobânda cheie la 2,75%. Potrivit economiștilor Unicredit, deși inflația anuală va atinge un maxim în iunie (la aproximativ 5,6%) și va urma o scădere în ultimul trimestru al anului, este puțin probabil să se întoarcă în intervalul de 1,5-3,5% vizat de BNR până la sfârșitul anului 2018 (prognoza băncii este de 4,1% pentru sfârșitul anului).
„În același timp, piața solicită ca ratele dobânzilor să fie mai ridicate în compensație, o mișcare agravată de mediul actual de aversiune la risc care a afectat regiunea ECE. În consecință, ne așteptăm ca banca centrală să crească dobânda cheie pentru a reduce presiunea asupra leului și asupra ratelor dobânzilor”, scriu economiștii UniCredit.
BNR va avea următoarea ședință în luna august.
