Piețele financiare interne n-au arătat deloc bine săptămâna trecută. Leul a ajuns la cel mai prost curs față de euro, dobânzile din piața interbancară au crescut și Bursa de la București a închis săptămâna pe roșu. Investitorii au început să vândă plasamentele din piețele emergente, după semnalele transmise de Federal Reserve, în timp ce, în piața din România, lichiditatea din piață, excesivă până de curând, se îndreaptă spre deficit, ceea ce duce dobânzile la niveluri ce dau emoții plătitorilor de rate la bănci.
Euro a spart pragul de 4,67 lei pe piața interbancară, în timp ce BNR a anunțat, joi, cotația de fixing record de 4,6695 lei/euro, cea mai slabă istoric pentru moneda națională. În piața monetară interbancară au crescut puternic ratele de dobândă. Cotațiile la termenele scurte au trecut de pragul de 3,4% vineri, față de 2,6-2,7% joi, ceea ce arată un deficit de lichiditate cel puțin temporar în piață. Cotația ROBOR la 3 luni a sărit șa 3,09%, față de 2,9% la finele săptămânii trecute, motiv de îngrijorare pentru cei cu credite în lei cu dobândă variabilă, care și așa au scos tot mai mulți bani din buzunar pentru plata ratelor începând cu toamna anului trecut.
„După cum arată lucrurile acum, am putea vedea BNR trecând de la licitațiile pentru atragerea de depozite la licitații repo începând cu lunea viitoare, având în vedere că plățile la bugetul de stat sunt scadente pe 25 iunie și vor crea cel mai probabil un deficit de lichiditate”, scriu economiștii ING Bank Ciprian Dascălu și Valentin Tătaru, într-o notă adresată investitorilor.
Excesul de lichiditate a scăzut de la 18,6 miliarde de lei în aprilie la 6,7 miliarde de lei în mai, după cum scriam aici, lucru ce a pus presiune pe creșterea dobânzilor.
„Factorul principal care a dus la această comprimare a lichidității este probabil intervenția BNR în piața valutară”, scriu economiștii băncii olandeze, care estimează că banca centrală a vândut 1,5 miliarde de euro din rezerva valutară.
Alt factor care a contribuit la reducerea lichidității este plata, în următoarele săptămâni, a unor dividende de peste 3 miliarde de lei de către companiile de stat la buget, mai arată ING, lucru la care se adaugă și efectele perioadei de constituire de către bănci a rezervelor minime obligatorii la BNR, precum și plata unor sume ridicate către bugetul de stat la finele lunii iulie. Acest lucru ar putea duce la un deficit de lichiditate care să țină până la finele lunii noiembrie, când statul are de plătit obligațiuni de 8 miliarde de lei.
Economiștii Băncii Comerciale Române estimează la circa 1 miliard de euro aceste intervenții și speră că BNR nu le-a făcut din rațiuni fiscale, astfel încât să evite o pierdere prea mare din operațiunile de atragere depozite, la care plătește dobânzi băncilor și comentează că efectul a fost unul de restrângere a lichidității din piață.
„Dacă aceștia sunt pașii de tango în care capitalul străin și banca centrală vor dansa în condițiile stresului de pe piețele emergente, atunci va trebui să ne revizuim prognoza oarecum benignă privind dobânzile”, scrie Horia Braun, economistul-șef al BCR.
BCR menține, pentru moment, prognoza privind o rată a ROBOR la 3 luni marginal mai ridicată de 3% la finele anului și estimează că până la finele toamnei cursul va depăși 4,7 lei/euro și va ajunge la 4,73 lei/euro la finele anului.
ING arată că rata de schimb de 4,67 reprezintă linia roșie pentru banca centrală pentru moment, în timp ce estimările băncii pentru finele toamnei și finele anului sunt de 4,66, respectiv 4,67 lei/euro.
Leul s-a prezentat mai bine decât monedele din regiune în ultima lună, în condițiile în care euro a câștigat 0,4% față de moneda națională, față de 1,1% în fața zlotului polonez, 2,5% în fața forintului maghiar și 0,9% în fața coroanei cehe.
Dolarul american a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 11 luni față de un coș format din principalele valute, în condițiile în care Federal Reserve a majorat dobânzile cu 0,25 puncte procentuale, pentru a șaptea oară de la finele lui 2015, continuând politica divergentă față de Banca Centrală Europeană. Istoric, există o corelație puternică între perioadele când dolarul este puternic și piețele emergente sunt în scădere.
Totodată, discuțiile administrației prezidențiale americane privind comerțul global contribuie la o dispoziție mai pesimistă a piețelor, crede Braun. „Opinia mea este că există probabil un spațiu amplu pentru ca pesimismul să crească și ca piețele să o ia în jos”, scrie economistul BCR.
