Pensia acumulată în sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul 2) suplimentează în mod consistent pensia de stat și elimină riscul dependeței viitorilor pensionari de dinamica factorilor demografici, este una din concluziile unui studiu denumit "Viitorul sistemului de pensii din România", realizat de CFA România.
Potrivit studiului, cu cât contribuția alocată către Pilonul 2 este mai mare, cu atât pensia și rata estimată de înlocuire a ultimului salariu este mai mare. De asemenea, scenariile în care se menține contribuția la Pilonul 2 aduc întotdeauna pensii mai mari pentru individ comparativ cu scenariul în care nu există Pilonul 2.
Astfel, rata estimată de înlocuire a ultimului salariu în scenariul fără Pilonul 2 va fi de 31,78%, urcă la 40% dacă contribuția la Pilonul 2 rămâne plafonată la 3,75%, atinge 43,77% în situația în care contribuția urcă de la 3,75% la 5,1% și poate fi de 45,89% în cazul majorării contribuției la 6%, potrivit calculelor CFA România.
Autorii studiului susțin, citând un studiu KPMG din aprilie 2018 denumit "Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viața și pensiilor private", că o rata de înlocuire (a ultimului salariu prin pensie) considerată adecvată este de circa 70%, cifră fiind recomandată și de OECD.
"Toate cele patru scenarii considerate în studiu (prezentate anterior - n.r.) relevă date de înlocuire semnificativ inferioare nivelului de 70%. În scenariul cu contribuție doar la Pilonul 1, rata de înlocuire este de doar 31,7%, adică sub jumătate din necesar. În scenariul 4 (contribuția de 6% la Pilonul 2, măsură prevăzută de legislație, însă nerealizată), rata de înlocuire crește la 46%", se arată în studiu.
Autorii studiului mai spun că suma acumulată la Pilonul 2 are avantajul că poate fi lăsată moștenire în cazul decesului, situație care nu se regăsește la Pilonul 1, respectiv pensia de stat.
Cu alte cuvinte, dacă decesul pensionarului intervine la câțiva ani după retragerea din activitatea profesională, moștenitorii acestuia nu vor mai primi nimic din contribuția decedatului virată la bugetul asigurărilor sociale de stat de-a lungul vieții active.
Pentru a asigura independența financiară a persoanelor vârstnice, este necesară stabilirea unui cadru unitar, care să prevadă rolul statului în asigurarea unui venit minim pentru fiecare cetățean, dar și flexibilitate și oferirea de facilități fiscale și investiționale, astfel încât participarea contribuabililor să fie stimulată în mod adecvat. În plus, cetățenii trebuie să fie educați în mod adecvat pentru a conștientiza importanța participării lor la sistemul de pensii cu toate componentele sale.
"Este clar că sistemul pensiei de stat (Pilon 1) nu va putea să asigure un trai decent pe termen lung pentru persoanele vârstnice din motive demografice (îmbătrânirea populației, imigrație, etc) prezente în intreaga lume sau particulare României. Povara financiară pentru bugetul de stat va deveni nesustenabilă în viitorul apropiat. Astfel, conștientizarea populației active privind necesitatea acumulării de resurse din timp, prin contribuții la fonduri de pensii specializate devine o necesitate. În același timp, trebuie precizat ca trecerea de la sistemul pensiilor obligatorii de stat de tip “pay-as-you-go” la un sistem combinat cu fonduri de pensii private (obligatorii și facultative) și scăderea ponderii contribuțiilor la sistemul de stat în paralel cu majorarea contribuțiilor la ceilalți doi piloni este una graduală și care va majora, în primă instanță, presiunea pe deficitele bugetare datorate sistemului de pensii de stat", se mai arată în studiu.
Cu toate acestea, mai susțin autorii, guvernanții trebuie să facă eforturi pentru continuarea și chiar accelerarea acestei treceri graduale, înainte ca presiunile acumulate să aibă un impact major asupra pensiilor acordate și a deficitelor bugetare.
Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la30 septembrie la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), în creștere cu 24,04% față de decembrie 2018.
Ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a fost, la sfârșitul lunii septembrie 2019, de 6,22% comparativ cu 5,22% în decembrie 2018.
Pensiile administrate privat (Pilonul II)
Valoarea totală a activelor nete în Pilonu 2 a fost de 59,10 miliarde de lei (12,44 miliarde de euro). Ritmul anual de creștere înregistrat a fost de 26,86%.
La 30 septembrie 2019 erau înregistrați, în sistemul pensiilor administrate privat, 7,38 milioane de participanți, cu aproape 1,75% mai mult față de sfârșitul anului 2018.
La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2019, a fost de 179,25 lei.
De asemenea, la sfârșitul lunii septembrie 2019, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 8.129 lei (1.711 euro), cu 21,86% mai mult față de sfârșitul anului 2018.
În primele nouă luni ale anului 2019 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți însumând 52,55 milioane lei pentru 5.526 participanți și beneficiari.
Pensiile facultative (Pilonul III)
La finele lunii septembrie, valoarea totală a activelor nete de fondurile de pensii facultative a fost de 2,41 miliarde de lei (0,51 miliarde de euro), înregistrând un avans anual de 21,41%.
Pilonul 3 număra 492.079 de participanți, cu 4,22% mai mult față de sfârșitul anului 2018.
Contribuția medie a participanților a fost de 132,93 lei.
Valoarea medie a unui cont al participanților la sistemul pensiilor facultative era, la 30 septembrie 2019, de 5.299 de lei (1.115 euro), în creștere cu 16,02% comparativ cu decembrie 2018.
În primele nouă luni ale anului 2019 au fost efectuate plăți ale activului personal net către 6.001 participanți și beneficiari însumând 43,28 milioane lei.
