Bugetul pentru 2017 este construit astfel încât să facă loc tuturor promisiunilor din programul de guvernare al PSD, atât majorări de salarii, pensii, ajutoare, cât și eliminări și reduceri de taxe, însă premisa de la care pornește, o creștere economică de 5,2%, este cel puțin riscantă.
Nicio instituție financiară locală sau internațională nu a anticipat, până acum, o creștere a PIB de peste 5% pentru 2017. Dimpotrivă, unele dintre acestea au revizuit în jos estimările anterioare, oscilând între 3,5% și 4%.
Economia românească ar putea suprinde plăcut, așa cum s-a întîmplat în 2016, când previziunile au fost depășite pentru că motorul consumului, alimentat de majorări salariale și scăderea TVA, a lucrat din greu. Pe de altă parte, pot apărea riscuri externe, așa cum istoria a demonstrat, care ar prăbuși toate proiecțiile. În aceste condiții, moderația ar trebui să fie preferată de guvern, astfel încât bugetul să ia în considerare, măcar partial, și circumstanțe nefaste.
În schimb, conform tradiției de la întocmirea bugetelor din ultimii ani, în care s-a considerat că a fost depășită criza financiară, și bugetul pentru 2017 are baze foarte optimiste, dar fragile. În 2016, a fost aplicată aceeași rețetă care, din fericire, a funcționat. Nu a funcționat, însă, în 2009, de exemplu, când toate prognozele și calculele au fost aruncate la gunoi, iar bugetul a fost rescris pe principiul austerității.
Astfel, bugetul are venituri prognozate de 254 mld lei, cu 31 mld lei mai mari decât în 2016. Surplusul ar urma să vină, majoritar, din fondurile UE din care s-ar încasa 22,2 mld lei față de numai 6,8 mld lei, anul trecut. Sume mai mari ar trebui să fie încasate din impozitul pe profit (+1,2 mld lei), impozit pe venit (+1,9 mld lei), TVA (2,5 mld lei). Estimarea pozitivă în cazul TVA este surprinzătoare în condițiile în care cota s-a mai redus cu 1 pp față de 2016.
Cheltuielile ar ajunge la 278,8 mld lei față de 242 mld lei în 2016. Sunt necesari bani mai mulți pentru majorările de salarii și pensii, dar și pentru investiții, care ar fi de 34,3 mld lei în total, de la 29,5 mld lei anul trecut.
Dacă cheltuielile pentru salarii, pensii, ajutoare vor fi executate cel puțin la nivelul estimat în buget – poate chiar mai mult având în vedere ce s-a întâmplat în anii anteriori – șansele punerii în practică a investițiilor sunt incerte. În 2016, de la nivelul prognozat de 5% din PIB, s-a ajuns la 3,9% din PIB, în 2015 de la 6,4% din PIB, la 5,9% din PIB, iar în 2014 de la 6% din PIB la 4,9%. Neîndeplinirea programului de investiții a însemnat, de fiecare dată, o scădere a cheltuielilor bugetare destinate cofinanțării fondurilor UE, dar și o realocare a fondurilor către alte zone, cu precădere, cheltuieli salariale și cu asistență socială. Pentru pensii sunt prevăzute 57,1 mld lei în bugetul asigurărilor sociale, din care 14,57 mld lei provin din bugetul de stat, prin transfer, întrucât contribuțiile de asigurări nu pot finanța pensiile în plată.
Și actualul buget este realizat cu o serie de derogări de la legea finanțelor și cea a responsabilității fiscal-bugetare, ilustrând o data în plus lipsa de prudență.
