Banca Națională a României a intrat în piața instituțiilor financiare nebancare (IFN) și a crescut cerințele de capital pentru cele care dau credite cu dobânzi efective ridicate și le obligă la un regim de raportare similar cu cel al băncilor. Banca centrală susține că mișcarea e una de natură să responsabilizeze firmele de credit, în condițiile în care există o problemă acută în rândul persoanelor cu venituri reduse, care apelează la astfel de împrumuturi, care în trecut a dus la apariția unor legi precum darea în plată și înghețarea cursului la creditele în franci elvețieni, care au vizat, însă, mai mult băncile. În timp ce unii reprezentanți ai IFN sunt de acord cu cerințele BNR, alții le contestă și spun că vor duce mai mulți români în brațele cămătarilor.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Oficiali ai BNR au mers în mijlocul reprezentanților IFN, la o conferință organizată de patronatul industriei, să explice de ce au modificat legislația și au impus condiții mult mai dure de capital și raportare pentru IFN care practică dobânzi ridicate și au volume ridicate de credite rulate.
BNR modificat Regulamentul 20/2009, prin care obligă toate IFN să aducă capital de 66 de lei la fiecare 100 de lei credit dacă oferă împrumuturi cu o dobândă anuală efectivă (DAE) mai mare de 200% (în lei) cu scadența de până la 15 zile, pentru cele cu o dobândă mai mare de 100% cu scadența inițială între 16 și 90 de zile și pentru cele care depășesc de 10 ori rata dobânzii Lombard (2,75% în prezent), adică peste 27,5% pentru scadențe peste 90 de zile. Practic, cine nu are capital ori dă mai puține credite, ori reduce dobânzile, dacă își permite.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Banca centrală a justificat decizia prin faptul că piața IFN crește într-un ritm prea rapid și a depășit o zecime din creditarea persoanelor fizice, un prag considerat de alertă de către instituția de reglementare, dar și pentru că vrea să responsabilizeze instituțiile de credit nebancare.
“Nu putem să vorbim de creditare sănătoasă atunci când debitorul iese din relația cu creditorul cu mai multe probleme decât avea atunci când a intrat în această relație”, spune Angela Dimonu, șef serviciu în Direcția Reglementare și Autorizare, BNR.
În opinia oficialului BNR, faptul că unele IFN nu au o reală etică “conduce la deteriorarea încrederii în sistem și la amenințarea integrității lui, cu atât mai mult când se vorbește de cifre din acelea pe care le-ați văzut, dobânzi, chiar dacă vorbim de DAE, de 3-4 cifre”.
Dimonu vorbește despre instituțiile nebancare ce practică dobânzi efective la creditele pe termen scurt de câteva sute sau chiar mii de procente.
BNR susține că deși pune cerințe de capital în funcție de rata dobânzii nu este vorba despre o plafonare a dobânzilor.
“Măsura nu urmărește interzicerea creditării. Prin acest lucru ne deosebim de toți ceilalți din Europa. Marea Britanie are plafon de dobândă de 0,8% pe zi. Nu poți să dai credite peste această dobândă”, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate.
Rădulescu spune că reglementarea BNR e una flexibilă în condițiile în care IFN au posibilitatea să vină cu capital și sugerează că acestea au scăpat ușor, pentru că în Parlament există proiecte care propun un plafon explicit pe dobândă, unul dintre ele la 6% pe an.
“Exemplul Marii Britanii este ușor înspăimântător! Cred că sunt un număr creditori în sală care ar ieși din piață la acest nivel. Noi am fost flexibili, am evitat să deschidem cutia Pandorei cu un mercurial de dobânzi”, explică Rădulescu.
“Credem că trebuie creditat responsabil și cu măsură (…) Creditul nu este un drept, creditul este o opțiune”, susține și Dimonu.
Oficialii BNR au mai explicat industriei că lucrurile trebuie să devină și mai dure pentru a nu amenința… băncile.
“(…) creditarea de acest fel poate avea efect și de contaminare atunci când clientul IFN ajunge să fie sau este deja și clientul unei bănci”, spune Dimonu.
Rădulescu susține că BNR este îngrijorată de creditarea persoanelor supraîndatorate de către IFN, care ar putea afecta nu numai acești creditori, ci și sistemul financiar în ansamblul său, în condițiile în care numărul de clienți e ridicat în rândul “zecilor de mii, dacă nu chiar mai rău decât atât”.
“Cei care au credite din mai multe surse le vor plăti probabil pe cele mai scumpe întâi, pentru că asta este situația. Așa că nu vor mai plăti creditele la bănci, nu vor mai plăti impozite și așa mai departe”, spune Rădulescu și adaugă că „nu e deloc o chestiune de izolare a unui grup de clienți care sunt pe nicăieri. Ei sunt peste tot!”.
Banca centrală se uită la cei cu venituri reduse, care s-ar putea împrumuta de la IFN, ca la un risc pentru sistemul bancar, arată Rădulescu și face trimitere la două inițiative din Parlament care amenințau bancherii.
“Am trecut prin experiența foarte neplăcută a legii dării în plată și a celei pentru înghețarea cursului la francul elvețian, reglementări care au venit tocmai în întâmpinarea faptului că problema devenise reală, devenise acută. Sigur că soluția adoptată de legiuitor nu era una foarte fericită și, de altminteri, ea a fost, în final, respinsă de Curtea Constituțională, ceea ce ne-a salvat dintr-o primejdie destul de mare la nivelul sistemului financiar. Dar, existența unor asemenea inițiative legislative arată că problema este una acută”, spune Rădulescu.
În timp ce BNR arde instituțiile nebancare cu o reglementare care vizează chiar costurile de creditare, aceeași instituție s-a pus la unison cu băncile împotriva dării în plată și conversiei, susținând că efectele supraîndatorării nu sunt așa de grave ca cele prezentate de politicieni și că problemele trebuie rezolvate în negocieri directe între părțile din contracte.
Un reprezentant al IFN acuză BNR de dublu standard
Prezent la dezbatere, Adrian Cocora, director executiv al Fast Finance IFN, spune că BNR a pornit cu o intenție bună cu acest regulament, dar că a eșuat la execuție. El atrage atenția că dacă BNR invocă riscul sistemic pentru a crește cerința de capital la 66%, în timp ce la bănci pune o cerință de capital de 12%.
“Dacă banca poate crea un risc sistemic, atrage depozite și riscă banii populației, în condițiile în care un IFN nu are voie să atragă depozite și să riște banii populației, IFN riscă efectiv banii acționarilor săi, sau ai jucătorilor calificați, de ce vii cu o supra-reglementare?”, întreabă Cocora, care adaugă că există o tendință de înăsprire a legislației pe acest domeniu nu numai de la BNR, dar și de la ANPC și Parlament.
“S-a găsit vrăjitoarea cea rea, IFN-urile, și toată lumea e pe ele!”, spune executivul Fast Finance.
Pe lângă cerințele de capital, IFN cu rulaje mai mari de credite vor fi obligate să treacă din Registrul special din cel general și sub directa supraveghere a BNR, cu obligații mai mari de conformitate și raportare, mult mai apropiate de cele ale băncilor.
Rădulescu spune că unele IFN au evitat Registrul special și își vindeau creditele la finele anului pentru a duce soldul total la sub 75 de milioane de lei, pentru ca după câteva zile să le răscumpere.
Cocora e de părere că acest comportament și presiunea politică nu justifică intervenția.
“S-a pornit de la 2-3 companii care aveau o metodă de a eluda mecanismul de înregistrare în Registrul special, s-a plecat de la presiune politică, de la presiune populistă și s-a ajuns la a lua niște măsuri fără un studiu de impact mai bine documentat”, susține el.
Reglementare aduce obligațiile IFN prea aproape de cele ale băncilor, inclusiv la ce înseamnă scoring-ul clientului, și va duce la excluderea unei părți importante din populație de la finanțare, în condițiile în care 4 milioane de români nu au venituri în acte, explică Cocora, care crede că aceștia vor ajunge pe mâna cămătarilor.
“Ce se va întâmpla cu oamenii aceștia? E simplu! Uitați-vă în ziarele de publicitate. Se duc în zona gri. Și zona gri e, s-o spunem pe față, zona de cămătărie! Uitați-că câte anunțuri de împrumuturi sunt persoane fizice-persoane fizice, sau case de amanet mascate. Acolo se duc!”, susține Cocora, care invită autoritățile să iasă din cupola de sticlă în care sunt.
Oficialii Provident Financial explicau, recent, că văd o scădere a afacerilor după ce o altă modificare de reglementare de anul trecut, referitoare la certificarea veniturilor, a redus eligibilitatea clienților.
Nu toată industria este însă atât de nemulțumită de noile condiții impuse de BNR.
Ștefan Dumitru, vicepreședinte al Patronatului IFN și director executiv al Extra Finance IFN, crede că va crește gradul de conformitate în industrie, în condițiile unei reglementări unitare.
Dumitru consideră că este un lucru bun că intrarea în piață se va face mai greu și că vor dispărea firmele cu practici incorecte de creditare.
“Nu vor mai exista situații prin care oricine, cu o sumă oarecare de bani să își poate face un IFN și să se apuce să crediteze iresponsabil, cum se spunea mai devreme (…) un IFN de tipul creditării mai scumpe decât plafoanele respective va fi mult mai atent supravegheat de BNR. Vor dispărea acele… nici măcar nu pot să le spun business-uri, acele IFN care nu desfășurau activitate de creditare… nici măcar responsabilă… corectă… sau normală în orice țară”, spune Dumitru.
El vede ca efect negativ încetinirea dezvoltării sectorului și a creditării în ultimii ani.
“Probabil că unele IFN vor scădea dobânzile, altele nu. Depinde de cât de pregătite sunt pentru rigorile Registrului special”, spune Dumitru și adaugă că semnalele sunt că cele mai multe merg spre noua supraveghere.
Firmele intră automat în Registrul special dacă depășesc pragurile de dobândă, fără a fi necesar să ruleze sume importante.
“Eventual o să fie mai puțin jucători, dar mai profesioniști”, consideră Cocora.
BNR crede că o reducere a numărului de firme active în piață e un semn bun.
“Se va consolida sectorul creditării IFN. E perfect. Noi vrem să consolidăm și creditarea bancară, și creditarea nebancară”, explică Rădulescu și adaugă că se așteaptă la o creștere mai puternică a creditării IFN decât cea a sistemului bancar în perioada următoare.
