Banca Națională a României arată că nu doar Partidul Social Democrat e pe lista organizațiilor politice care raportează date despre tranzacțiile externe. PSD a acuzat că BNR îi cere să raporteze date despre plățile făcute în afara țării, inclusiv către ce surse au mers banii. Banca centrală susține că informațiile sunt preluate pentru elaborarea balanței de plăți, după o modificare recentă a legii, și că nu conțin informații despre beneficiarii plăților, ci doar sumele plătite. În modelul de raportare apar câmpuri referitoare la plățile pentru consultanță, marketing și sondarea opiniei publice.
Mircea Drăghici, trezorierul PSD, susține că partidul raportează la BNR, în timp real, toate plățile făcute afară, inclusiv către cine au mers banii, ceea ce ar reprezenta o imixtiune în bucătăria internă a partidului, mai ales în condițiile în care nu are informații că alt partid ar fi supus acelorași cerințe de raportare.
BNR susține, într-un comunicat de presă, că datele sunt colectate în scopul cercetării statistice trimestriale privind Comerțul internațional cu servicii, pe un eșantion reprezentativ de circa 7.400 de entități raportoare, actualizat anual.
Din acest an, nu doar firmele sunt obligate să furnizeze aceste date, ci și instituțiile fără scop lucrativ, cum sunt asociațiile, fundațiile, partidele politice, patronatele, organizațiile sindicale, cultele religioase, precum și alte persoane juridice înființate în baza unor legi speciale. BNR arată că există și alte organizații politice care raportează, fără să le nominalizeze.
„Eșantionul cuprinde câteva sute de instituții fără scop lucrativ, iar PSD nu este singura entitate politică participantă la cercetarea statistică. Menționăm că raportările financiare către ANAF nu asigură datele în structura necesară elaborării balanței de plăți, fapt pentru care datele respective sunt colectate direct de la entitățile din eșantion”, arată BNR.
Entitățile fără scop lucrativ raportoare sunt selectate în funcție de nivelul veniturilor, pentru a asigura un grad de reprezentativitate de 80% din veniturile cumulate pe această categorie, pe baza datelor de la Fisc, mai arată BNR.
„Introducerea acestei noi categorii de raportori a fost necesară întrucât, din luna octombrie 2016, rezidenții nu mai au obligația de a completa formularele de încasări și plăți externe (Dispoziție de încasare externă (DIE), respectiv Dispoziție de plată externă (DPE)), în condițiile implementării în legislația națională a Regulamentului UE nr.924/2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitatea Europeană”, arată BNR.
Banca centrală susține că sunt solicitate doar datele agregate privind tipul serviciului prestat/achiziționat, țara partenerului nerezident și valoarea totală a exportului/importului de servicii și că nu solicită detalii privind denumirea și datele de identificare ale partenerului nerezident și nici numărul facturii de încasare sau plată, structura datelor solicitate fiind determinată de cerințele armonizate ale statisticilor europene.
BNR prezintă, în acest sens, formularul de raportare, care are câmpuri doar pentru sumele plătite/încasate. Pe de altă parte, datele privind plățile făcute sau încasări sunt extinse. Astfel, firmele fără scop lucrativ, inclusiv partidele, trebuie precizeze cât au plătit pentru consultanță în afara țării, marketing, ori pentru publicitate sau sondaje de opinie.
”Datele și informațiile statistice care permit identificarea subiecților statistici, în mod direct sau indirect, dezvăluind astfel informații cu caracter individual, sunt considerate confidențiale”, arată BNR, citând o prevedere din legea 312/2004 privind Statutul BNR.
