Banca Națională a României a introdus cerințe ridicate de capital pentru instituțiile financiare nebancare ce percep dobânzi peste anumite praguri. Florin Georgescu, prim-viceguvernator, susține că BNR a intervenit pentru că piața IFN crește prea repede și că dobânzile ridicate practicate de unele instituții ar putea aduce riscuri ca împrumuturile să nu mai fie rambursate. Oficialul insistă că BNR nu a urmărit să ia măsuri din perspectiva consumatorilor, ci din perspectivă prudențială, pentru că riscurile ridicate s-ar putea răsfrânge și asupra băncilor.
BNR s-a mișcat mai repede decât Parlamentul în chestiunea dobânzilor ridicate la IFN. Deși inițial trebuia să vină pe la comisii pentru a da socoteală pe inacțiune, conducerea BNR a ajuns în cele din urmă să explice de ce a ales această metodă și de ce tocmai acum.
IFN trebuie să aducă capital de 2/3-imi din valoarea creditelor dacă cer clienților rate de dobândă peste anumite plafoane, în funcție de scadență. Pentru IFN, care creditează pe termen scurt și cu costuri administrative ridicate raportat la valoarea împrumuturilor individuale, noul regulament BNR înseamnă o posibilă restrângere a activității.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Florin Georgescu, deputat PSD timp de două mandate, a explicat senatorilor din Comisia economică, unde a fost invitat la audieri, că a venit vremea re-reglementării, după perioada de “doctrină neo-liberală“. “Se intervine pentru limitarea exceselor”, spune oficialul BNR. La audieri ar fi trebuit să vină însuși Guvernatorul, motiv pentru care evenimentul s-a și amânat. Georgescu l-a scuzat în fața senatorilor, explicând că este în concediu de odihnă.
Prim-vicele susține că plafonul pe dobândă nu este un plafon în sensul adevărat al cuvântului, pentru că nu este unul explicit. Modelul adoptat de BNR este inspirat de cel folosit în Europa, în care circa jumătate dintre țări pun cerințe de capital, iar altele au plafoane de dobândă prin lege.
“Stabilitatea financiară este responsabilitatea BNR. Noi am intervenit prin acest instrument, putem să mai imaginăm și alte sisteme de intervenție, tot prin perspectiva riscului”, spune Georgescu.
BNR a intervenit în piață nu pentru protejarea consumatorilor, cei care iau credite de la IFN, pentru că nu are responsabilități în acest sens, aceasta fiind treaba Protecției Consumatorilor, spune Georgescu și adaugă că reglementarea este menită să reducă riscurile în sistemul financiar.
IFN nu funcționează cu depozite de la populație, dar au și ele surse atrase, de la bănci, explică Georgescu. Pentru faptul că riscurile sunt în creștere, nerambursarea împrumuturilor către bănci ar putea avea efecte de contagiune asupra sistemului bancar.
“Dacă aceste linii de credit sunt prost administrate și se acordă credite riscante, nu se mai întorc banii la IFN, apare pierderea financiară, se transmite un risc asupra băncii respective – iată ce s-a întâmplat cu banca X – multe persoane nu fac diferența între un IFN și o bancă, având nume apropiate, deja se poate creea o panică la nivelul băncii respective, după aceea se poate extinde la nivelul sistemului”, spune Georgescu.
Unele IFN, deținute de bănci, au nume similare cu instituțiile de credit. Altele, însă, nu au nici o legătură cu băncile de la noi. Unele dintre ele, care nu aparțin de bănci sau de grupuri financiare mari, găsesc cu greu finanțare pe piața dn România.
Liberalul Daniel Zamfir, președintele Comisiei, l-a întrebat pe Georgescu de ce BNR a acționat abia acum.
Oficialul băncii centrale susține că abia acum s-au îndeplinit condițiile.
“S-a accelerat creditarea acordată de către sectorul IFN, iar potențialul de creștere este important. În acest an, pentru prima dată s-a depășit pragul de 10%, care în valorile europene și ale noastre reprezintă un prag ce necesită acțiune”, explică Georgescu.
Potrivit unei prezentări ale sale, stocul reprezintă 11% din totalul creditului din economie, respectiv 26,4 miliarde de lei la nivelul lunii iunie.
Creditul de la IFN a avut atât ca pondere cât și ca cifră absolută ani în care a fost peste nivelul de acum. În 2008, instituțiile financiare nebancare aveau un stoc de credite de este 36 de miliarde de lei, reprezentând aproape 16% din creditul din economie. Valoarea înregistrată la jumătatea anului este similară celei de la sfârșitul lui 2010.
Pe de altă parte, Florian Neagu, de la Direcția de Stabilitate, spune că sunt și alte criterii care au fost atinse recent.
Din prezentare reiese că rata anuală de creștere a creditului nou acordat de către IFN populației a fost de 63% între iunie 2016 și iunie 2017, față de 20% în anul anterior, ceea ce contribuie la creșterea accelerată a îndatorării totale a populației.
Pe de altă parte, populația are credite de doar 6,5 miliarde de lei la IFN, adică 5,3%% din total credite, pondere care a variat puțin în ultimii ani.
Zamfir l-a întrebat pe Georgescu dacă BNR știa că unele IFN practică dobânzi de 9.000% și ce părere are despre acest lucru.
“Într-adevăr, dobânda este foarte mare. Este nejustificată”, spune Georgescu. Pe de altă parte, el adaugă că populația recurge la astfel de împrumuturi pentru că este săracă.
“Apelul la IFN depinde de dezvolarea țării, gradul de echitate socială, gradul de polarizare socială, gradul de ocupare a forței de muncă. Sunt mulți indicatori...”, spune oficialul BNR și adaugă că cei care apelează la IFN sunt cei care “n-au acces la bănci, pentru că n-au fișă de salarii. Mai bine le creăm locuri de muncă, să se ducă la bancă!”.
Analiza BNR arată că 712.000 de debitori, circa 46% din total, cu credite de 2,5 miliarde de lei la IFN figurau fără venituri salariale.
Georgescu reiterează că BNR vrea să aplice un regim de reglementare unitar și mai strict la nivelul IFN, dar că are nevoie de modificarea unor legi de către Guvern și Parlament pentru unele măsuri.
