Băncile din România s-au ocupat, într-un mod aproape egal, să dea și să vândă credite în ultimii ani. Dacă soldul total nu s-a mișcat prea mult în sus, nu e pentru că nu au dat împrumuturi noi, ci pentru că le-au vândut pe cele putrede către firmele de recuperare. Acesta este principalul motiv pentru care rata creditelor neperformante a scăzut sub nivelul de avarie. Dar statul s-a simțit văduvit la taxe și lucrurile se schimbă.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Bancherii nu vor să asume că au dat credite proaste. Deși văd că împrumuturile nu se mai întorc sub forma ratelor lunare, momentul în care le-au marcat în bilanț ca neperformante e foarte dureros. Scade profitul, scad bonusurile. Pentru aceste situații a apărut noțiunea de ever-greening, adică banca se preface că împrumutul e în termen, modificând înainte de scadență condițiile contractuale, în acord cu clientul, astfel încât să nu se ajungă la întârzieri de peste 90 de zile.
Situația a existat înainte de 2014 și a fost una dintre preocupările BNR când a început să solicite băncilor să recunoască creditele neperformante și să le provizioneze corespunzător. Așa a apărut pierderea record din 2014. Băncile au fost împinse apoi de la spate să scoată din bilanțuri aceste împrumuturi și să nu mai aștepte recuperarea lor pe cale judiciară, având în vedere că majoritatea erau generate de companii în insolvență.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În perioada 2015-2017 băncile din România au vândut împrumuturi neperformante de 8,5 miliarde de euro (circa 38 de miliarde de lei), fiind de departe cea mai mare piață din regiune pentru acest tip de tranzacții.
În primul trimestru al anului 2018, în România au avut loc tranzacții cu credite neperformante de 881 milioane euro (circa 4 miliarde de lei), arată BNR în ultima ediție a Raportului privind stabilitatea financiară.
Rata creditelor neperformante era de 6,16% în martie 2018, reducându-se cu 1,8 puncte procentuale față de septembrie 2017, cu un sold de 17,5 miliarde de lei, în scădere cu 18% făță de toamna anului trecut.
Companiile nefinanciare generează 62% din volumul de credite neperformante, rata de aproape 12% pe acest segment fiind mai mult decât dublul celei aferente populației.
De asemenea, băncile au un volum de creditele scoase în afara bilanțului de 17,1 miliarde lei, în ușoară tendință crescătoare față de toamna anului trecut, datorată segmentului companiilor nefinanciare, arată BNR.
Situația de acum este într-o îmbunătățire simțitoare față de vârful ratei creditelor neperformante de 22% atins în 2013, când băncile aveau volume de împrumuturi restante peste 90 de zile de 45 de miliarde de lei.
Nivelul actual al ratei de neperformanță este în banda intermediară de semnal a Autorității Bancare Europene (3-8%), dar sub media Uniunii Europene de 4%.
„Similar preocupărilor europene, continuarea procesului de rezoluție a creditelor neperformante reprezintă o prioritate pentru sectorul bancar românesc”, arată BNR în Raport.
Banca centrală este îngrijorată că băncile ar putea fi împiedicate să reducă volumul de credite neplătite ca urmare a modificărilor fiscale și a diferitelor inițiative legislative din Parlament.
Băncile au beneficiat, până de curând, de deductibilitatea integrală calculul rezultatului fiscal al cheltuielilor cu creanțele înstrăinate. Mai simplu spus, pierderea era recunoscută ca atare de către Fisc și băncile nu plăteau taxe pentru ea. „Acest regim a susținut dezvoltarea unei piețe a creditelor neperformante în România și curățarea bilanțieră”, arată BNR.
Guvernul a venit anul trecut cu o ordonanță de modificare a Codului fiscal care a redus puternic deductibilitatea creanțelor vândute, la 30% din valoarea lor, la care se adaugă venitul realizat din vânzarea acestora.
Mai mult, Parlamentul a amendat prevederea și a făcut-o și mai strictă, astfel încât băncile ar ajunge în situația să plătească mai multe impozite către stat decât încasează din creanța vândută.
Tot Parlamentul discută mai multe inițiative ale senatorului Daniel Zamfir (ex-PNL, actual ALDE), iar una dintre acestea prevede limitarea sumei ce poată fi cerută debitorului de cesionarul creanței la dublul sumei de achiziție. Altfel spus, dacă o firmă de recuperare a cumpărat o creanță de 100 de lei cu 10 lei, atunci nu ar avea voie să ceară debitorului cedat mai mult de 20 de lei, în timp ce în momentul de față are dreptul să încerce recuperarea creanței integrale. Totodată, debitorii ar căpăta dreptul de preempțiune la vânzarea creanțelor, ceea ce i-ar aduce în situația în care, deși nu și-au mai plătit ratele, să poată răscumpăra datoria.
„Implementarea proiectelor de acte normative legate de cesiunea de creanțe va influența direct dimensiunea pieței creditelor neperformante din România și continuarea rezoluției acestora ca premisă a unei activități de creditare sănătoase. Pe de o parte, ar constrânge oferta de credite neperformante (prin limitarea deductibilității fiscale a cheltuielilor din cesiunea creanțelor), iar pe de altă ar avea un impact negativ asupra cererii de credite neperformante (prin limitarea sumelor care pot fi recuperate din creditele neperformante la dublul valorii cesionate)”, arată BNR.
Inițiativa lui Zamfir n-a mai intrat pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate în ultima perioadă. Pe de altă parte, băncile așteaptă normele de aplicare la Codul fiscal, în condițiile în care cele publicate recent nu sunt compatibile cu modificările aduse în Parlament.
