Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România cer Parlamentului să prelungească cu 60 de zile termenul de dezbatere al proiectelor privind plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumelor ce pot fi recuperate în cazul cesiunii de creanță, motivând că trebuie cântărite toate efectele modificărilor legislative și că e nevoie de o dezbatere mai amplă. Băncile au comandat un studiu de impact, care arată că noua legislație va afecta creditarea în cazul în care intră în vigoare.
Proiectele de lege intră mâine în dezbaterea Camerei Deputaților, unde se va discuta emiterea unui aviz în Comisia pentru industrii și servicii, după ce au fost adoptate de Senat.
Termenul de depunere a amendamentelor expiră miercuri 14 martie, iar cel de depunere a raportului în 22 martie. Comisiile de raport, care vor propune forma ce va fi supusă votului în plenul Camerei Deputaților, sunt cele de buget, finanțe și bănci și juridică de disciplină și imunități.
„Suntem gata de orice dialog cu legiuitorul”, spune Sergiu Manea, director executiv al BCR, cea mai mare bancă după active din piață.
Sergiu Oprescu, directorul executiv al Alpha Bank și președintele ARB spune că băncile sunt pregătite pentru dialog și că este nevoie de o perioadă mai mare de timp în care proiectele să fie dezbătute.
Una dintre inițiative vizează modificarea OG 13/2011 și plafonarea dobânzilor anuale efective la creditele ipotecare la maximum 2,5 ori dobânda legală (egală cu dobânda de politică monetară a băncii centrale) și la 18% în cazul creditelor de consum.
Sebastian Olteanu, avocat la firma de avocatură TMO, asociată cu KPMG Legal, spune că există neclarități în felul în care legea este formulată, care trebuie clarificate de către Parlament.
Un articol rămas nemodificat din OG 13 arată că dobânzile percepute și plătite de bănci și instituțiile financiare nebancare se stabilesc prin reglementări specifice. Textul adoptat de Senat nu face nicio referire la acest articol, sub forma unei derogări.
Olteanu spune că forma în care e scrisă legea ridică semne de întrebare, dar că în opinia sa limitarea DAE s-ar aplica și în contractele dintre persoanele fizice și băncile, noua mențiune legală ținând loc de reglementarea specifică.
Printre clarificările care ar fi necesare este și cea referitoare la creditele în valută – ce regim de dobândă se aplică în cazul acestor împrumuturi -, precum și la neconcordanțele dintre diferitele cuantumuri ale nivelului maxim al dobânzilor penalizatoare la credite, existente în mai multe legi, spune avocatul.
Cealaltă inițiativă ajunsă la Camera Deputaților propune limitarea sumelor ce pot fi cerute de către cesionarii creanțelor la maximum dublul sumei cu care au cumpărat împrumuturile și, totodată, prevede posibilitatea ca debitorii rău-platnici să poată răscumpăra creanța dacă achită dublul sumei prețului de transfer al creanței – care este, de regulă, doar o fracțiune din valoarea creditului neperformant.
Bancherii au reclamat faptul că proiectele de lege, inițiate de deputatul PNL Daniel Zamfir, și semnate și de alți membri ai puterii și opoziției, au fost depuse fără studiu de impact.
Băncile au comandat un astfel de studiu de la firma de consultanță KPMG, care relevă că instituțiile de credit vor reduce împrumuturile acordate persoanelor fizice și că debitorii considerați mai riscanți vor fi excluși din piață. Totodată, băncile vor acumula și credite neperformante mai mari, ceea ce va contribui la scăderea creditării, lucru ce per ansamblu va afecta creșterea economică, arată autorii.
Șefii băncilor din România susțin că proiectele ar avea, în realitate, un efect advers față de scopul enunțat, acela de a îmbunătăți situația debitorilor, pentru că se va restrânge oferta de credit pentru categoriile cele mai dezavantajate.
Senatorul Daniel Zamfir a declarat, pentru Profit.ro, că o prelungire a termenului nu este justificată, pentru că băncile au avut un an la dispoziție să vadă proiectele. Acestea au fost depuse la Senat în iunie 2017.
“Vor să mai tragă de timp să facă lobby!”, spune Zamfir.
Senatorul liberal consideră că legea privind plafonarea dobânzilor a ieșit de la Senat într-o formă mult mai apropiată de solicitările bancherilor, după ce plafonul maxim a fost majorat, și că în privința creditelor de consum nu se justifică un plafon mai mare de 18%, pentru că aceasta e dobânda maximă pe care statul, prin ANAF, consideră că cetățenii o pot plăti pentru taxele restante.
Biroul permanent al Camerei Deputaților este cel care poate decide prelungirea termenului. Însă, cum vorbim de o cameră decizională, termenul de dezbatere este unul mai degrabă formal, proiectele de lege putând fi amânate ani de zile fără ca acest lucru să încalce vreo lege.
Astfel, comisiile pot fie să nu pună pe ordinea de zi proiectele, fie să le amâne pentru o dată ulterioară.
Un alt treilea proiect, care vine să modifice legislația privitoare la leasing, dar, mai important, care înlătură caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit, este în dezbatere la Senat, unde s-a aprobat extinderea termenului până aproape de finele lunii curente. Proiectele aflate în primă cameră sunt adoptate automat dacă plenul nu votează până la îndeplinirea termenului de adoptare tacită.
