Luna mai este cea mai călduroasă, dar și cea mai instabilă lună a primăverii, zilele însorite și calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci și ploioase, iar ploile pot avea adesea caracter torențial, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), preluată de AGERPRES.
"Aceste modificări bruște ale vremii se produc din cauza poziției centrilor barici de pe continentul european, țara noastră fiind influențată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african", se menționează în caracterizarea climatică a lunii mai, publicată de ANM.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 - 2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961 - 2021) are valori mai mari de 18 grade Celsius în extremitatea sud-vestică a Olteniei.
Valori medii lunare între 16 și 18 grade Celsius sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea și a celor din Delta Dunării.
"Valori medii între 12 și 16 grade Celsius se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei și a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea și în Subcarpați. În zona montană, dar și în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 și 12 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 2 și 6 grade Celsius și doar pe culmile înalte ale Carpaților Meridionali (la peste 2.500 de metri altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 grade Celsius", arată specialiștii ANM.
Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, înregistrată la Mărculești (județul Călărași), în 27 mai 1950. În aceeași zi s-au înregistrat maximele absolute la stațiile meteorologice București Filaret (36,6 grade Celsius) și București-Afumați (35,5 grade Celsius). Meteorologii precizează că în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul și sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depășit 32 de grade Celsius la peste 35 de stații meteorologice.
La București, maxima absolută a lunii mai este de 36,9 grade Celsius, aceasta fiind consemnată la stația meteorologică București-Băneasa, în 13 mai 1958.
Meteorologii menționează că au existat ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 de grade Celsius, respectiv în 2006, 1996, 1969, 1958 și 1950. Printre anii cu cele mai calde luni mai (temperatura medie lunară peste 16,5 grade Celsius) se află: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018.
În ceea ce privește temperatura minimă absolută a lunii mai, în România, aceasta este de minus 16 grade Celsius și a fost înregistrată la stația meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 și 15 mai 1940.
Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat și în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952.
"Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de stații meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor stații, mai ales în zilele de 2 și 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub zero grade Celsius, iar în zona montană sub minus 11 grade Celsius (minus 11,2 grade Celsius la Călimani și minus 11,8 grade Celsius la Ceahlău Toaca)", precizează ANM.
Printre anii cu cele mai reci luni mai (temperatura medie lunară sub 12,5 grade Celsius) se enumeră: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991.
La București, minima absolută a lunii mai este de minus 1,1 grade Celsius, înregistrată în data de 3 mai 2007, la stația meteorologică București-Băneasa. La stațiile meteorologice București-Filaret și București-Afumați, temperatura minimă absolută este minus 0,2 grade Celsius, în data de 7 mai 1915 și respectiv -0,1 grade Celsius, în data de 11 mai 1953.
Din punct de vedere al precipitațiilor, luna mai se remarcă prin creșterea intensității acestora, ca urmare a apariției averselor de ploaie, însoțite uneori și de descărcări electrice.
Din datele înregistrate în perioada 1961 - 2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitațiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române și sudul extrem al
Moldovei. În Câmpia Română și Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, mediile de precipitații sunt cuprinse între 50 și 75 mm.
În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Podișul Sucevei, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în intervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depășesc 125-150 mm.
Potrivit analizei ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitații din mai, înregistrată la stațiile meteorologice din România, este de 392,4 mm, la Stâna de Vale Vf. Omu, în anul 2021.
La București, cantitatea lunară maximă absolută de precipitații din mai este de 259,7 mm, înregistrată la București-Filaret, în anul 1971. În același an a fost înregistrată și maxima absolută la stația meteorologică București-Afumați, aceasta fiind 247,7 mm. La București-Băneasa, maxima absolută de precipitații este 233,4 mm, înregistrată în 2012.
Printre anii cu cele mai ploioase luni mai se află: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019.
Pe de altă parte, anii cu cele mai secetoase luni mai sunt: 1969, 1982, 1986, 1992, 2000.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații căzută în 24 de ore, la stațiile meteorologice din România, este 181,6 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 18 mai 2021.
La București, cantitatea maximă absolută de precipitații căzută în 24 de ore este de 86 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la București-Afumați. În aceeași zi, s-a înregistrat maxima absolută și la stația meteorologică București-Băneasa (61,9 mm). La stația București-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 și este de 64,8 mm.
