Asociația Industriei de Software și Servicii (ANIS) susține că proiectul de act normativ referitor la cloud-ul guvernamental, dacă va fi adoptat în forma actuală, va avea ca efect centralizarea achizițiilor de soluții de tip SaaS, fapt ce va îngrădi accesul la piața liberă. De asemenea, adoptarea proiectul de act normativ va conduce la blocarea utilizării de software open-source în infrastructura de bază a cloud-ului guvernamental (PaaS).
"ANIS nu se opune cloud-ului guveramental, este nevoie de acest cloud, multe instituții publice nu stau prea bine pe partea de servicii IT și digitalizare. Actuala formă a proiectului de act normativ centralizează la nivelul ADR achizițiile de software, fapt ce va conduce la crearea unor monopoluri și va bloca eforturile de digitalizare", a declarat președintele ANIS, Mihai Matei.
El a adăugat că ANIS a prezentat, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Cercetării, o serie de argumente pe tema proiectului de cloud guvernamental, dar acestea nu se regăsesc în proiectul de OUG.
"Principii precum piața liberă, public cloud first, evitarea centralizării excesive a achizițiilor de software au fost agreate, însă proiectul lansat în transparență decizională pe 16.03.2022 nu respectă linia discutată", a mai spus Matei.
În opinia ANIS, proiectul de OUG îngrădește inovația și progresul tehnologic la nivelul instituțiilor publice și, în acest context, capabilitățile viitorului cloud guvernamental vor fi în mod cert net inferioare soluțiilor de cloud public disponibile astăzi.
De asemenea, proiectul de OUG îngrădește accesul la piața liberă prin centralizarea procesului de achiziție la ADR a soluțiilor de tip SaaS.
"Eliminarea liberei concurențe va duce la diminuarea sau chiar eliminarea investițiilor pentru dezvoltarea unor soluții noi, revoluționare. În lipsa unei piețe libere, concurențiale, companiile si startup-urile românești creatoare de produse software, care și în prezent își găsesc în mare parte clienți din sectorul public în afara granițelor României, vor fi vor fi excluse în totalitate", susține reprezentantul ANIS.
Îngrădirea accesului instituțiilor la piața liberă va avea un impact direct negativ asupra antreprenorilor români care au produse adresate instituțiilor statului, precum și a instituțiilor care au făcut deja pași importanți pe drumul digitalizării.
De asemenea, interzicerea utilizării de software open-source în infrastructura de bază a cloud-ului guvernamental (PaaS) va bloca orice șansă de dezvoltare a acestui cloud interzicerea apare prin solicitarea ca orice software din zona de PaaS guvernamental să fie proprietatea publică a statului, lucru evident imposibil pentru software open-source).
Actuala formă a proiectului de OUG blochează de facto utilizarea de tehnologii noi, cu potențial în zona administrativă, cum ar fi tehnologiile distribuite, de tip blockchain, care nu vor fi compatibile cu cloudul guvernamental.
"Puterea discreționară de a forța oricând, orice instituție să se mute în cloudul guvernamental va duce la blocaje în achizițiile publice, care au apărut deja în situația în care OUG nici măcar nu este oficială încă. Instituțiile nu vor mai achiziționa software până nu vor fi sigure că soluțiile pot fi mutate în cloud-ul guvernamental, care nu există, și a cărui disponibilitate operațională va necesita un timp considerabil", a spus șeful ANIS.
El a adăugat că forma actuală a OUG va adânci și mai mult clivajul tehnologic dintre sectorul public și cel privat, precum și decalajul dintre România și celelalte țări ale Uniunii Europene.
"Legislația privind cloudul guvernamental și PNRR reprezintă oportunități istorice unice pentru recuperarea acestor decalaje. Acest decalaje vor putea fi însă depășite numai prin transparență, piață deschisă, achiziții descentralizate și un mediu puternic concurențial", a arătat Matei.
Propunerile ANIS
Asociația propune nuanțarea prevederilor din proiectul de OUG, astfel încât instituțiile publice să poată beneficia de inovațiile tehnologice disponibile în sistemele de cloud public. În acest mod, aplicațiile deja aflate în exploatare, cu excepția celor esențiale, vor putea fi valorificate și prin folosirea sistemelor de cloud public.
"Este eronată părerea conform căreia Guvernul României și instituțiile publice nu folosesc în acest moment aplicații dezvoltate în infrastructuri de cloud public. Sunt numeroase exemple unde anumite instituții publice și-au dezvoltat sau au cumpărat soluții software (PaaS & IaaS) și au reușit cu succes să-și digitalizeze procesele (ex. Autoritatea pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură (AFIR), Ministerul Educației)", susține reprezentantul ANIS.
ANIS solicită eliminarea prevederii care va conduce la centralizarea tuturor achizițiilor software de tip SaaS la nivelul ADR și dorește să protejeze principiile pe care se bazează o industrie performantă de software.
"ANIS crede că piața liberă, concurența și descentralizarea sunt pilonii dezvoltării unei societăți moderne. Echilibrul natural dintre cerere și ofertă stimulează concurența dintre actorii economici și generează produse performanțe și prețuri optime", a spus șeful ANIS.
Asociația susține și utilizarea modelelor de cloud funcționale, hibrid, precum cele din Marea Britanie, Polonia, Belgia sau Danemarca.
"Acest model de cloud se bazează pe un parteneriat public-privat, determinat de nevoia de gestionare eficientă a resurselor și accesul permanent al instituțiilor de stat la cele mai moderne soluții software. La baza solicitării de a susține o infrastructură hibridă stau următoarele aspecte, respectiv tehnologia avansată pusă la dispoziție de furnizorii internaționali de cloud public, precum și dorința de utilizare eficientă a resurselor, indiferent de tipul de resursă: energetică, de procesare, umană, etc. România are nevoie de o strategie de inteligență artificială, iar accesul la resurse deja dezvoltate în cloudul public (API's) este absolut necesar pentru a integra aceste tehnologii în aplicațiile construite și folosite de sectorul public (eficiență, reducerea costurilor, securitate, reducerea timpului de implementare și management ulterior)", a explicat Matei.
Întrebat ce va întâmpla dacă proiectul de OUG va fi adoptat în forma actuală, șeful ANIS a spus că mediul privat se va îndrepta spre comenzile venite din afara țării.
"Ajungi să îți pui următoarea întrebare: merită să ne batem capul? Firma pe care o conduc (Essensys Software - n.r.) a participat la o licitație a statului și oferta întocmită se întindea pe 1.800 de pagini", a afirmat șeful ANIS.
Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.
În cadrul ANIS sunt reunite peste 165 de companii mici și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.
Veniturile anuale cumulate ale membrilor, în sumă de aproape 3,9 miliarde de euro, plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local.
Cumulat, membrii ANIS au o cifra de afaceri de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel national.
