Dosarul prețurilor de transfer trebuie să fie prezentat, din 2017, de anumite companii până la termenul pentru depunerea declarației de impozit pe profit. Având în vedere complexitatea întocmirii acestuia, societățile vizate trebuie să își facă o planificare riguroasă astfel încât să se încadreze în termenele legale, explică Andreea Steinhart, partener Contexpert, într-o analiză a obligațiilor care intră în vigoare de anul viitor în domeniul prețurilor de transfer.
Întocmirea și prezentarea dosarului se va face conform Ordinului 442/2016. "Atragem atenția asupra faptului că interpretarea organelor fiscale este că, în cadrul controlului, dacă se solicita un dosar pentru ultimii 3 ani, companiile să actualizeze dosarul conform structurii ordinului 442 pentru toată perioadă analizată. Din punctul nostru de vedere, abordarea este o forțare a legislației, fiind, practic, o aplicare retroactivă a ordinului. Pentru companiile verificate, efortul este semnificativ și cerințele sunt greu de respectat în intervalul acordat de organele fiscale, de regulă de 30-60 de zile. Există informații conform cărora ordinul 442 ar putea fi modificat, inclusiv în privința aplicării retroactive", precizează Andreea Steinhart.
Obligații noi din 2017 care trebuie pregătite chiar din acest an
Astfel, din 2017, trebuie să aibă pregătit dosarul pentru tranzacțiile efectuate în 2016, până la termenul de depunere a declarației anuale de profit, marii contribuabili care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu următoarele praguri de semnificație:
- 200.000 euro, exclusiv TVA în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
- 250.000 euro, exclusiv TVA în cazul tranzacțiilor privind prestările de servicii primite/prestate;
- 350.000 euro, exclusiv TVA în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.
Obligația le revine și celorlalți contribuabili, la solicitarea organului de inspecție fiscală, în cadrul unei inspecții fiscale, astfel:
- contribuabilii/plătitorii din categoria marilor contribuabil, care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate sub nivelul pragurilor de semnificație de 200.000 euro, 250.000 euro și 350.000 euro, dar peste cele menționate pentru alte categorii de contribuabili (50.000 euro/50.000 euro/100.000 euro)
- contribuabilii/plătitorii din categoriile contribuabililor mici și mijlocii, care derulează tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificație:
- 50.000 euro, exclusiv TVA, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
- 50.000 euro, exclusiv TVA, în cazul tranzacțiilor privind serviciile primite/prestate;
- 100.000 euro, exclusiv TVA, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.
"Observăm că toți contribuabilii cărora li se solicita dosarul prețurilor de transfer ar putea fi obligați să actualizeze dosarul pentru toată perioadă din urmă vizată de ANAF. Au obligația documentării respectării principiului valorii de piață, în cadrul unei inspecții fiscale, conform regulilor generale prevăzute de reglementările financiar-contabile și fiscale în vigoare, contribuabilii/plătitorii care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate sub oricare din pragurile de semnificație menționate în ordin", arată partenerul Contexpert.
România se mișcă în trendul internațional
Aceasta reaminte;te că prețurile de transfer sunt una dintre principalele ținte ale autorităților fiscale din întreagă lume. În fiscalitatea internațională are loc o schimbare de paradigma care, treptat, va influența nu doar relația cu autoritățile, ci însuși modelul de business al companiilor. Atât OCDE, cât și Comisia Europeană iau măsuri astfel încât impozitele să fie plătite în statele în care sunt realizate profiturile. Practic, intenția este că grupurile de companii să recurgă cât mai puțin la mutarea profiturilor în scopuri fiscale către jurisdicții unde activitatea este scăzută sau inexistentă, în schimb impozitele sunt mici sau zero.
În acest context, România a făcut în ultima vreme mai mulți pași în direcția schimbării legislației naționale, spune Andreea Steinhart. Rezultatele se vor vedea mai clar în 2017 și în anii următori pe măsură ce și la nivel european vor fi implementate reformele referitoare la societățile controlate, erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, combaterea evitării taxelor sau implementarea bazei comune consolidate de impozitare a profiturilor. La începutul lunii noiembrie, Minsiterul de Finanțe a publicat un proiect de lege privind aderarea României că membru al Planului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Până la implementarea noilor prevederi în legislația națională, există deja acte normative de mare impact în zonă prețurilor de transfer în 2017, așa cum am arătat, (Ordinul 442/2016).
CITEȘTE ȘI Comisia Europeană: Multinaționalele vor calcula impozitul pe profit după aceleași reguli în toată UE. Prețurile de transfer vor dispărea Sunt așteptate alte schimbări de mare impact
În perspectivă, trebuie să rețineți că anii următori vor aduce alte schimbări de impact pentru marile grupuri de companii, afirmă partenerul Contexpert. Odată ce va adera la Planul BEPS, România:
- va implementa cele patru standarde minime ale BEPS (practicile fiscale dăunătoare, abuzul de tratate fiscale, raportarea țara cu țara și mecanismele de soluționare a litigiilor);
- va monitoriza evoluția impozitelor că urmare a provocărilor economiei digitale, precum și prin analiză economică a BEPS;
- se va alătura organismelor cheie de luare a deciziilor în domeniul fiscal internațional, cum ar fi Comisia pentru afaceri fiscale a OECD și a organelor sale subsidiare.
Totodată, la nivel european sunt în pregătire, reamintește Andreea Steinhart, urmând să se aplice în următorii ani:
Directiva Anti Tax Avoidance (ATAD) care reglementează: deductibilitatea dobânzilor, impozitarea la ieșire a transferului de active, normă generală anti-abuz, calcularea veniturilor societății străine controlate, tratamentul neunitar al elementelor hibride.
România are termen până la 31 decembrie 2018 să introducă prevederile ATAD în legislația națională. Remarcăm, însă, că unele se aplică deja, cum ar fi deductibilitatea dobânzilor și normă genarala anti-abuz (art 11 din cod fiscal).
Pachetul referitor la bază impozabila consolidată comună a societăților (CCCTB)
Va fi obligatorie pentru marile grupuri de companii din UE, va introduce reguli unice pentru calcularea bazei impozabile în UE pentru impozitul pe profit, în locul celor 28 de sisteme aplicate în fiecare stat membru și ar urmă să fie implementată în două etape: bază comună impozabila, ulterior consolidarea acesteia.
CITEȘTE ȘI Doroș: Prețurile de transfer sunt un subiect fierbinte pe masa ANAF Country by County Reporting (CCR)
Grupurile de companii trebuie să transmită raportări detaliate privind activitatea în fiecare stat în care are filiale, subsidiare etc.
Fiscalitatea se va transforma în anii următorii cu impact asupra modelului de business. Companiile care se vor informă și pregăti din timp vor depăși mai ușor inerția specifică organizațiilor de mari dimensiuni, vor traversă mai lin aceste etape și vor avea timpul și instrumentele pentru a se adapta noii paradigme în care a intrat și România.
