Economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal avertizează că România a intrat într-o spirală de creștere a deficitului bugetar și a datoriei publice ca urmare a politicilor de dinainte de actuala criză, când salariile și pensiile au fost majorate fără să existe resurse, cu un ritm peste creșterea economică. Dumitru crede că o creștere a taxelor trebuie evitată, dar pentru acest lucru este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, inclusiv prin creșterea bazei de impozitare și eliminarea portițelor din Codul fiscal și prin conectarea caselor de marcat cu Fiscul.
“Deficitele foarte mari din ultimii ani și cel de 9-10% din acest an au dus la creșterea puternică a datoriei publice. Însă rădăcina problemei trebuie căutată în perioada pre-criză”, spune Dumitru la emisiunea Profit Live.
Deficitele și datoria publică cresc peste tot în lume în acest an pe fondu crizei economice aduse de pandemia COVID 19, doar că în România este vorba de o creștere a datoriei și din cauze structurale, de natură relativ permanentă, din creșterea cheltuielilor sociale mai ales în ultimii ani, spune economistul.
“Atunci când ne-a lovit criza în 2020, deja aveam niște vulnerabilități foarte mari. În 2019 am avut cel mai mare deficit bugetar din Europa, 4,6% din PIB. Deficitele se duc în jurul a 10-11%, probabil că aici va fi media în Europa în acest an, însă în cazul celor mai multe țări aceste deficite foarte mari sunt generate de suportul pe care ele le-au implementat în perioada aceasta de criză pentru a susține economia”, spune Dumitru, care adaugă că România nu a avut spațiul fiscal pentru a lua măsuri de stimulare ca în cazul altor țări europene.
“Această criză generată de pandemie a exacerbat deficitul și situația bugetară s-a deteriorat și mai mult, însă e de așteptat ca atunci când economia își revine ca deficitele în cele mai multe țări din Europa să scadă rapid, în timp ce în România deficitele vor rămâne foarte mari”, explică Dumitru, care adaugă că alte țări comparabile cu România, precum Bulgaria și Cehia, avea excedent bugetar anul trecut.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut.
“Această situație în care ne aflăm azi, în care aproape toate veniturile din taxe și impozite, veniturile fiscale, sunt consumate de factura socială, era previzibilă. Încă de când eram la Consiliul Fiscal avertizam că ne expunem la un șoc economic”, spun economistul Raiffeisen.
România a ajuns în această situație ca urmare a creșterii cheltuielilor rigide, permanente – salarii, pensii, asistență socială -, în perioada de boom economic, bazându-se pe o creștere ciclică a veniturilor, din creșterea consumului, care a adus și încasări mai mari din TVA decât într-o perioadă normală.
“Doar că atunci când se produce șocul economic, vulnerabilitățile din buget se exacerbează foarte mult (...) Cu această problemă ne vom confrunta mult timp de acum înainte, ea nu dispare pur și simplu pe măsură ce activitatea economică, probabil că deficitul va rămâne foarte sus și anii următori, ceea ce înseamnă că rezolvarea problemei ține mai degrabă de zona reformelor structurale”, explică Dumitru.
În cazul cheltuielilor publice “am ajuns la fundul sacului”, cu o factură a salariilor din sectorul public la peste 11% din PIB, maxim istoric, în timp ce în Europa media e pe undeva pe la 10%, în condițiile în care avem doar 27% din PIB venituri din taxe și impozite, în timp ce media europeană este de 40%. Cheltuielile cu salariile au accelerat în ultimii ani după o creștere anuală a lefurilor cu 20% pe an, față de o creștere nominală a economiei de circa 10%.
“Trebuie cumva, în anii următori, gândită și partea asta de cheltuieli bugetare, ce salarii și pensii ne permitem să plătim. Evident că nu mai încape discuție de reduceri, nimeni nu o să mai facă lucrul acesta. Dar măcar să reconectăm cumva dinamica creșterilor de pensii și salarii de cea economică și să nu mai facem aceste salturi foarte rapide la nivelul facturii sociale cum am făcut în ultimii 3-4 ani”, spune Dumitru.
Economistul crede că e nevoie de o creștere a colectării la buget, mai ales în cazul TVA, unde avem cel mai mare gap de colectare din Europa.
“ Sunt de acord cu ideea de taxare prietenoasă, suntem o țară în convergență, ai nevoie de creștere rapidă, dar taxe mici pe care să le plătim toți (...) :i pe partea de colectare nu prea ne-am ocupat, mulți miniștri de Finanțe și-au propus să crească colectarea și nu prea au reușit. Nu trebuie să căutăm prea departe, sunt printre vecinii noștri țări care au reușit să îmbunătățească colectarea, ne uităm la Bulgaria, Polonia cel mai recent a obținut o creștere semnificativă, de ordinul procentelor din PIB realizând o conexiune în timp real între contribuabili și autoritatea fiscală. Am văzut că sunt pași în direcția aceasta și există o anumită intenție și părerea mea este că e inevitabil”, spune Dumitru.
Trebuie crescută și baza de impozitare, crede economistul, ceea ce înseamnă că același nivel al taxării s-ar aplica mai multor și ar crește, astfel, veniturile la buget.
“Cred că trebuie închise toate portițele, nenumărate, lăsate în legislație – cu microîntreprinderi, PFA, PFI, prin care contribuabilii se pot optimiza și plăti mult mai puțin la bugetul statului, și nu e nimic ilegal. Dacă credem că putem continua cu 5 milioane de salariați care-și plătesc taxe și impozite din 18 milioane și ceva cât mai suntem în total populației, ne înșelăm amarnic”, a explicat el, la emisiunea Profit Live.
Nivelul ridicat al contribuțiilor pe salarii vine și din faptul că o parte dintre persoanele care ar trebui să plătească impozite și contribuții maschează veniturile salariale prin microîntreprinderi. “Avem o bază destul de largă de contribuabili care plătesc foarte puțin sau deloc. Avem contribuabili care-și optimizează veniturile apelând la regimul de microîntreprindere, cu impozit de 3% pe cifra de afaceri și 5% pe dividend, spre deosebire de salariați care plătesc contribuții foarte înalte”, spune Dumitru.
Emisiunea Profit Live, moderată de jurnaliștii Oana Osman, redactor-șef Profit.ro, și Claudiu Vrânceanu, este transmisă atât pe site-ul www.profit.ro, cât și pe postul de televiziune Profit TV și pe pagina de facebook a Profit.ro, de luni până joi, începând cu ora 17.30, fiind o platforma în care lideri din mediul de business vorbesc despre situația actuală.
Postul Profit.ro TV este în grilele RCS, UPC, Telekom și poate fi urmărit și AICI.
