Existența unui dialog între reprezentanții statului, ai comunității de afaceri implicate și asociațiile de pacienți care sunt principalii beneficiari și deschiderea unor bănci private de plasmă, pentru acces public, cu permisiunea autorităților române, sunt câteva dintre soluțiile propuse de Florin Hozoc, CEO Besmax Life Solutions, la Profit TV.
„Dacă lăsăm și sectorul privat să colecteze plasma, cu obligația ca plasma respectivă să fie folosită pentru fabricarea de medicamente cu prioritate pentru pacienții români și, doar în măsura în care avem exces de producție, să se poată exporta, lucrurile vor funcționa. Nu e vorba să inventăm roata, ci este vorba să urmăm modelele de bune practici din Europa. Sunt patru țări în Uniunea Europeană, Austria, Cehia, Germania și Ungaria, care împreună colectează peste 55% din plasma care acoperă necesarul de medicamente derivate din plasmă al întregii Europe. Ne uităm la legislația lor și o adoptăm în România. Acolo colectează plasmă și centrele de transfuzie de stat și cele private ale companiilor care au nevoie de plasmă pentru a produce medicamentele derivate din plasmă și organizațiile non-profit”, spune Hozoc, la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală.
CEO-ul susține că au existat oferte din partea companiilor străine și românești producătoare de medicamente fabricate din plasmă și pentru terapii cu celule stem către Ministerul Sănătății privind deschiderea unor bănci de plasmă, medicamente din plasmă și celule stem în parteneriat public-privat.
„Companii foarte mari și românești au transmis oferte prin care doreau să intre într-un dialog cu statul român pentru a găsi o soluție fie de parteneriat public-privat, fie de modificare legislativă care să permită, ca și în celelalte țări, funcționarea de bănci publice de plasmă, medicamente din plasmă și celule stem care să fie construite de privați, dar pentru uz public. Întotdeauna s-au oprit în sertarele foarte largi ale birocraților din Guvern”, mai spune Hozoc.
Referitor la colectarea de plasmă convalescentă pentru tratarea pacienților infectați cu coronavirus, CEO-ul afirmă că, deși relația cu autoritățile a început bine anul trecut, comunicarea s-a deteriorat în momentul în care au dat sfaturi cum să folosească eficient echipamentele donate și cum să fie eficienți în procesul de colectare de plasmă.
„Cred că suferim în România de un complex de superioritate al funcționarului de la stat în raporturile sale cu o companie privată și, de asemenea, funcționarul de la stat trăiește cu ideea că privatul este dușmanul lui. Am început foarte bine, am instalat destul de repede echipamentele pe care le-am oferit, dar apoi am fost nevoiți să venim și să solicităm funcționarului, birocratului, să corecteze de exemplu metodologia de donare pentru că o făcuseră mult prea birocratică în comparație cu ghidul european care era scris pentru toate țările europene și spunea <<când colectați plasmă, trebuie să cereți doar asta și cu asta>>. Noi aveam nevoie de celebrul dosar cu șină. Când am început să nu mai fim doar Moș Crăciun care a lăsat cadourile sub brad și am început să îi învățăm cum să se joace cu acele cadouri, cum să folosească eficient echipamentele și cum să fie mai eficienți în colectare, s-au supărat și nu au mai răspuns la foarte multe dintre propunerile pe care le-am făcut și chiar la ofertele pe care le-am făcut să dăm echipamente de testare de data aceasta sau de inactivare virală”, specifică CEO-ul.
CITEȘTE ȘI Deutsche Telekom urcă pe locul 3 în Topul global al celor mai valoroase branduri din telecom, depășind China MobileConform spuselor CEO-ului, din cele 50 de echipamente oferite gratuit statului, fiind incluse consumabilele aferente pentru utilizarea acestor echipamente, kituri și service-ul timp de minim un an de zile, doar 24 de echipamente sunt puse în funcțiune în 19 centre de transfuzie.
În privința utilizării și colectării de plasmă convalescentă de către centre, Hozoc susține că, pe de o parte, sunt multe centre care nu au suficient personal și reușesc cu greu să programeze toți donatorii care se prezintă să doneze plasmă, cel puțin 15 centre din totalul de 40, iar, pe de altă parte, sunt centre care refuză să ia în considerare donarea de plasmă, spunând că oricum acest tratament este unul experimental și nu există foarte multe dovezi că ar fi extrem de util la pacienții cu o formă gravă în secțiile ATI.
„Lucrul acesta a fost încă din lunile iunie, iulie, foarte clar stabilit. Acest tratament cu anticorpi, pentru a fi eficient, trebuie administrat înainte ca infecția, virusul, să producă daune ireversibile organismului. Așa că majoritatea țărilor, în primul rând SUA acolo unde se administrează masiv plasmă convalescentă, administrează plasmă convalescentă în primele zile de internare, iar acum au început deja să administreze plasmă convalescentă inclusiv în ambulatoriu acelor persoane care au risc să dezvolte forme grave de COVID. Cam acestea sunt explicațiile pentru rezultatele destul de slabe ale României în privința colectării și administrării de plasmă convalescentă”, mai spune Hozoc.
Conform informațiilor oferite de CEO, ritmul de colectare de plasmă convalescentă se menține și după ce a început vaccinarea, aproximativ 1.500 de donatori noi în fiecare lună în centrele de transfuzie din țară pentru a dona plasmă convalescentă, majoritatea plasmei convalescente în momentul de față, adică peste 70%, este colectată cu echipamente de plasmafereză care fac colectarea mult mai eficientă. Sunt colectate 3 doze de plasmă în loc de o singură doză de plasmă cum se întâmplă la colectarea de sânge din care se recuperează apoi plasma.
„Putem să spunem că, până în momentul de față, avem un total de peste 10.000 de donatori de plasmă convalescentă care au donat peste 15.000 de doze de plasmă convalescentă și avem deja raportați peste 1.250 de pacienți COVID19 care au fost salvați, externați în urma unui tratament care a însemnat și administrarea de plasmă convalescentă. Dincolo de cifre, important este că România chiar dacă este la coada clasamentului în UE reușește să facă pași înainte și sunt inclusiv țări importante pe care România a reușit iată să le depășească. În luna decembrie a trecut înaintea Italiei la capitolul colectare și administrare de plasmă convalescentă”, mai spune Hozoc.
În plus, CEO-ul susține că este foarte important să existe o campanie de informare privind donarea de plasmă, fie că este vorba de plasmă normală sau donarea de plasmă convalescentă, și că, deși au existat anul trecut, nu au avut amploarea necesară.
„În toate celelalte țări există campanii în mod constant pentru donarea de plasmă. Din păcate, în momentul de față, statul funcționează ca o verigă între donatori și pacienți, care blochează accesul pacienților la medicamentele care se fabrică din plasma pe care ar trebui se o dea donatorul. Așa s-a întâmplat anul trecut. Au fost nenumărați pacienți vindecați de COVID care au vrut să doneze plasmă convalescentă și care au fost împiedicați fie de metodologia birocratică pe care cu greu am reușit să o corectăm, fie centre de transfuzie care pur și simplu au refuzat să colecteze plasmă și au îngreunat donarea de plasmă”, încheie Hozoc.
