Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BCR, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Lion Capital, Longshield Investment Group, Novere Capital, Premier Energy, SAI Muntenia Invest, Salt Bank.
Bursa de la București se bucură de un număr mare al investitorilor, de un volum mare de cash disponibil, de intrări mari în fiecare lună din partea investitorilor instituționali, de interesul investitorilor internaționali și ai celor retail, spune Cosmina Plaveti.
Companiile românești au început să vină în număr tot mai mare la Bursă, în condițiile în care au ajuns la o maturitate în piață și antreprenorii nu mai privesc cu suspiciune deschiderea spre transparență a unei firme listate. Bursa le validează planurile de dezvoltare și oferă o sursă de finanțare, explică Plaveti. Pe de altă parte, există și probleme structurale ale pieței.
„Pentru IPO-uri ne-a bucurat foarte mult ce s-a întâmplat pe piața de capital începând cu a doua jumătate anului trecut. Am avut IPO-uri semnificative în jurul valorii de 100 de milioane și mai mult de atât, dar de aici într-adevăr vine o problemă structurală derivată din componenta indicelui BET care este limitată la 20 de companii”, spune Plaveti.
Firmele au nevoie de aportul investitorilor instituționali pentru o listare de succes, aceștia asigurând cea mai mare parte a subscrierilor inițiale. Însă investiția fondurilor de pensii, spre exemplu, este limitată de dimensiunea companiei post-listare, de capacitatea acesteia de a intra în cele 20 de companii din indicele principal al pieței.
„Fondurile de pensii se uită pe eligibilitatea de a intra pe un interval de câteva luni după listare în BET și atunci ce se observă este într-adevăr nevoia de a creiona cumva indicii pe care avem și de a-i reformula în așa fel încât investitorii instituționali să se uite și în altă zonă în afară de BET”, explică Plaveti.
„Practic, orice companie care ar avea șanse să intre trebuie să scoată afară una dintre companiile existente și este problema și companiilor care sunt la limită și care teoretic nu sunt eligibile să intre în BET dar sunt suficient de mari cât să aibă nevoie de etichete semnificative și aici vorbim de 80-90 de milioane din partea fondurilor de pensii și, da, este nevoie de o reechilibrare a structurii indicilor bursieri în așa fel încât să devină și mai relevanți pentru principalii jucători instituționali”, adaugă directoarea de investment banking a BCR.
Este nevoie de o reparametrizare a indicilor existenți, în așa fel încât fondurile de pensii să se uite și în alte zone în afara indicelui BET când iau decizia de investiție.
„Da, și faptul că o companie nu este eligibilă de BET generează o cerere mai redusă din partea principalilor investitori instituționali”, afirmă Plaveti. „Cât timp vrem să avem o piață în creștere, trebuie să ne gândim cum o construim în așa fel, încât ea să poată să susțină și companii care nu sunt neapărat la 150 de milioane de euro”.
Și în piața de obligațiuni există limitări pentru accesul la finanțare, în cazul companiilor care nu sunt listate. Acestea au nevoie de ratingul investment grade de la una dintre cele trei mari agenții internaționale, ceea ce nu este un lucru la îndemână pentru companiile antreprenoriale – practic, doar firmele în care statul este acționar și liderii de industrie au acces la ratinguri, explică Plaveti.
Avantajul unui rating se vede însă și pe piețele externe, de unde băncile au reușit să ia sume importante prin emisiuni de obligațiuni, iar firme precum Romgaz și Electrica s-au împrumutat chiar mai ieftin decât statul român, „ceea ce spune multe despre adâncimea pieței internaționale, despre cum este văzut creditul românesc care beneficiază de un astfel de rating extern”, adaugă Plaveti.
