Henk Paardekooper, CEO-ul First Bank, spune, la PROFIT NEWS TV, că toți actorii din piață trebuie să se obișnuiască cu trecerea la o nouă eră, în care dobânzile nu vor mai fi atât de mici, nici costurile împrumuturilor și nici inflația, așa cum se obișnuiseră în ultimii ani. De altfel, acesta consideră că o perioadă lungă cu dobânzi atât de mici este, de fapt, o perioadă „ciudată” și nu o normalitate.
„Creșterea ratelor dobânzilor și nivelurile ridicare ale inflației sunt, desigur, elementele care ne surprind, deoarece am fost obișnuiți în ultima perioadă cu rate ale dobânzilor foarte scăzute, cu costuri ale împrumuturilor foarte scăzute și, de asemenea, un nivel foarte scăzut al inflației.
Acum trebuie să ne obișnuim cu trecerea de la acea perioadă la o nouă perioadă. De fapt, nu este o perioadă complet nouă pentru că am mai văzut această evoluție ciclică. Însă, rate ale dobânzilor atât de scăzute pentru o perioadă atât de lungă, cred că aceasta a fost o perioadă foarte specifică și ciudată. Ceea ce vedem acum poate că nu este atât de ciudat, deoarece este o revenire la niveluri mai normale”, spune acesta, adăugând că trecerea la o nouă eră generează întotdeauna un pic șoc, mai ales că schimbările nu se petrec gradual, ci destul de brusc.
Acum, situația pare să se stabilizeze, cel puțin pentru moment, dat fiind faptul că în ultima ședință de politică monetară, BNR a menținut rata dobânzii la 7%.
„Nu spun că va rămâne stabilă, dar vedem că acum se află într-o zonă de stabilitate. Cred că banca centrala face ceea ce trebuie punând accentul pe stabilitatea prețurilor. Trebuie să reducă inflația la 2%”, afirmă CEO-ul First Bank.
Henk Paardekooper adaugă că, pe lângă inflație și rata dobânzii de politică monetară, celelalte provocări macroeconomice, cele structurale, sunt mult mai dificile, mai ales că nu au fost cu adevărat abordate nici când rata dobânzii era scăzută. Deficitele și datoria publică reprezintă adevăratele provocări.
„Datoria publică cred că este încă în regulă, nu este deloc alarmantă, dar deficitele structurale din economia românească, deficitul bugetar sau deficitul fiscal, acestea sunt provocările macroeconomice structurale și acestea trebuie abordate”, precizează Henk Paardekooper, care nu se arată deloc îngrijorat de creșterea ratei dobânzii.
„Costul împrumuturilor crește, dar pentru oamenii care economisesc există în sfârșit o dobândă semnificativă. Prin urmare, băncile vor parcurge acest ciclu de schimbare a ratei dobânzii. Așadar, faptul că ne aflăm acum într-o perioadă de creștere a ratei dobânzii nu mă îngrijorează deloc ca bancher”, completează acesta.
Însă, adaugă CEO-ul First Bank, creșterea ratelor dobânzilor va duce la o creștere a costului împrumuturilor, care va genera presiuni asupra creșterii.
„Am văzut o creștere puternică și îndelungată în ultimii ani și, atunci când costurile împrumuturilor cresc, acest lucru pune presiune asupra creșterii. Dar, atâta timp cât ratele dobânzilor se încadrează în niște limite rezonabile, și cred că în acest moment așa este, atunci împrumuturile vor continua. Creșterea ar putea fi un pic mai mica, dar nu este o situație alarmantă”, spune acesta.
„Trecem de la o perioadă cu rate scăzute ale dobânzii, aproape fără dobândă la partea de economisire, cu împrumuturi foarte ieftine, la o perioadă cu rate ale dobânzii la un nivel normal, dacă ne uităm la mediile de pe o perioadă mai lungă de timp. Deci, ratele dobânzilor cresc, costul împrumuturilor crește, dar, în același timp, oamenii care au economii în conturi și depozite, primesc o dobândă mult mai bună decât înainte”, completează Henk Paardekooper.
Potrivit acestuia, oamenii preferă să economisească în moneda locală și să se împrumute în euro, pentru a profita de diferența de dobândă, dat fiind faptul că acum este mai ieftin să te împrumuți în euro. El le recomandă însă ca întotdeauna împrumuturile să fie în aceeași monedă ca veniturile lor.
„În caz contrar, există riscul de schimb valutar între euro și lei. Chiar dacă acel schimb este foarte stabil, există totuși un risc valutar. Am văzut în multe piețe, inclusiv în România, ce se poate întâmpla dacă oamenii se împrumută într-o anumită monedă, iar veniturile lor sunt într-o altă monedă. Oamenii care au salariul în lei ar trebui să se împrumute în lei, iar firmele care au câștiguri în euro ar trebui să se împrumute în euro”, afirmă CEO-ul First Bank.
În ceea ce privește o posibilă recesiune economică, Henk Paardekooper spune că perspectivele nu indică un astfel de scenariu.
„O recesiune economică severă, care să dureze mult timp ar putea fi o posibilă amenințare, dar nu ne aflăm în această situație, perspectivele nu indică un astfel de scenariu. Așadar, nu suntem prea îngrijorați de acest lucru și întotdeauna rămân evenimentele de tipul „lebăda neagră”, cum a fost pandemia, dar acestea sunt scenarii pe care nu le poți prevedea sau planifica în mod corespunzător”, precizează el.
Pentru First Bank, 2022 a fost un an fost bun, afirmă Henk Paardekooper, determinat în mare măsură de transformările prin care a trecut banca din 2018 încoace.
„Am început călătoria transformării în urmă cu aproximativ 4 ani, și am investit semnificativ în oamenii noștri, în clienții, în produsele și serviciile noastre, în infrastructura IT, în procesele noastre interne, în automatizare și în digitalizare. Considerăm că transformarea a ajuns la final, iar în rezultatele financiare din 2022 acest lucru a fost clar vizibil.
Am devenit o bancă mult mai eficientă, acum operăm prin intermediul a 40 de sucursale în toată țară. Considerăm că rețeaua de sucursale e suficientă pentru a ne servi clienții, deoarece oferim și mijloace alternative pentru efectuarea de operațiuni bancare. Vom continua să investim în dezvoltarea produselor noastre, a serviciilor, în modul în care ne desfășurăm activitatea, în oamenii noștri”, mai spune aceasta.
„Vom observa în continuare o creștere în toate segmentele. Cred că, în acest an, în care am văzut o creștere semnificativă în sectorul creditelor de consum și ipotecare, care ar putea deveni un pic mai mică, deoarece aici creșterea ratelor dobânzilor va avea un impact mai direct. Însă, considerăm ca vom vedea o creștere mai mare în ceea ce privește firmele”, adaugă CEO-ul.
