Plafonarea prețurilor la energie și gaze, măsură așteptată a fi implementată de Guvern începând cu 1 aprilie, va avea un impact uriaș în temperarea ratei inflației, a arătat, la PROFIT NEWS TV, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Guvernul va adopta, în această săptămână, pachetul de masuri care să reducă presiunea generată de facturile la energie și gaze naturale, astfel că începând cu 1 aprilie pentru un consum de până la 100 kw pe lună, românii vor plăti 0,68 lei/kw, iar pentru un consum cuprins între 100 și 300 kw, vor plăti 0,8 lei/kw. La gaz, prețul practicat pentru gospodării va fi de 0,31 de lei/kw, a anunțat luni prim-ministrul Nicolae Ciucă.
„Măsura de plafonare va avea un impact uriaș, pentru că prețurile la energie, gaze, carburanți, reprezintă 80% din creșterea indicelui de inflație. Deci, dacă acolo se găsește o soluție, evident că rata inflației se va tempera, ușor sau mult, în funcție de măsurile luate. Iar impactul se duce și pe celelalte produse. Deocamdată așteptăm decizii. Lucrurile sunt în continuare extrem de volatile, și sunt într-o zonă de incertitudine semnificativă”, spune Suciu.
El adaugă că plafonarea prețurilor la energie nu prezintă riscuri, piața de energie fiind una specială față de alte domenii economice, iar o astfel de măsură are sens în contextul actual.
„Nu vorbim de plafonarea prețurilor la alimente sau la carburanți. Vorbim de plafonarea prețurilor la energie, unde lucrurile sunt extrem de puțin orientate spre piață, oricât am spune că am liberalizat prețurile. Deci, e o piața cu totul specială, într-o situație cu totul specială și cred că intervenția își poate găsi locul în acest moment”, afirmă Dan Suciu.
Despre riscul de creștere a volumului de credite neperformante (n.red. cu întârzieri la plata ratelor), în contextul în care avansul dobânzilor majorează ratele lunare, purtătorul de cuvânt al BNR spune că, „ne îngrijorează și nu ne îngrijorează deocamdată”, pentru că ratele debitorilor nu au fost influențate semnificativ de creșterea ROBOR-ului.
„Durează o perioadă de timp până se armonizează noile rate. Venim de la un număr foarte redus de credite neperformante, deci am reușit împreună cu sistemul bancar să ținem creditele neperformante ușor peste 4%, ceea ce e o cifră rezonabilă, foarte scăzută. Asta înseamnă că în puține cazuri am avut credite neperformante în ultimii ani. Dar într-adevăr vine o perioadă mai dificilă, ne asumăm cu toții asta”, precizează acesta, adăugând că marea îngrijorare vine din prețurile la utilități și nu din creșterea ratelor și mai degrabă consideră că vor fi probleme la plata facturilor decât la plata ratelor.
La finalul lunii trecut, Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a avut o întâlninire cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) pentru a discuta, printre altele, de introducerea unui nou moratoriu al ratelor la creditele persoanelor fizice, după cele deja aplicate în anii anteriori în contextul pandemiei Covid-19. De data aceasta, motivul pentru care Finanțele vor ca băncile să accepte noi amânări în plata ratelor este creșterea facturilor la utilități, în contextul exploziei prețurilor la gaze și energie electrică, care diminuează mult din venitul disponibil al românilor. Ideea nu a fost abandonată și este readusă în discuție chiar dacă, între timp, Guvernul a decis să plafoneze preurile la energe.
O astfel de propunere încă nu a ajuns oficial, cu detalii de aplicare, pe masa băncii centrale.
„Propunerea nu a ajuns încă la noi, nu am văzut o propunere concretă în acest sens. În perioada în care s-a instaurat un moratoriu, economia românească nu funcționa. Pentru că s-a oprit, nu din alte motive. Multă lume nu lucra, deci a fost o situație cu totul specială. Acum, sigur că e o situație extrem de dificilă și cu multe impredictibilități, dar până una-alta cel puțin chiar și cele mai pesimiste evaluări spun că vom avea o creștere economică în acest an.
Suntem pe o creștere economică în continuare, cu o economie care funcționează, mai bine sau mai rău, dar mai degrabă funcționează și nu suntem în situația din timpul pandemiei. Așa că lucrurile nu sunt comparabile. Trebuie să vedem o propunere concretă”, mai spune Dan Suciu, precizând că rămâne de văzut pentru ce categorii de debitori afectați ar dori Finanțele să fie aplicată, o aplicare generală, pentru toți clienții cu credite nefiind justificată.
Un astfel de moratoriu, în condițiile în care Banca Centrală Europeană și EBA nu au mai agreat o exonerare a băncilor de la constituirea de provizioane pentru ratele amânate, așa cum au acceptat în pandemie, ar implica încrierea clienților care apelează la moratoriuîn Biroul de Credite, cu imposibilitatea de a mai accesa împrumuturi o perioadă, și ar afecta poziția de capital a băncilor, limitând capacitatea de a acorda finanțări în viitor.
